Propunerea de rescriere a Legii Dialogului Social, așa cum a fost aceasta depusă în Parlament în anul 2017, reprezenta rezultatul a șapte luni de dezbateri între sindicate și patronate, la inițiativa ministrului delegat pentru Dialog Social din guvernarea social-democrată din acea perioadă. Reprezentanții sindicatelor și cei ai patronatelor ajunseseră în 2017, după luni de negocieri, la un compromis rezonabil, stabilind unele premise ale îmbunătățirii dialogului social. în 2017 părea că exercițiul dialogului dă roade și cadrul legal care reglementează dialogul social poate fi îmbunătățit substanțial și într-un mod echitabil.
Rezultatul acelui dialog a fost transformat în inițiativă legislativă de către ministrul de atunci Gabriel Petrea și de către președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială al Camerei Deputaților, Adrian Solomon. Deși toate aspectele legii fuseseră deja dezbătute în cadrul organizat de către Guvern, reprezentanții sindicatelor au propus în Parlament un număr mare de amendamente, care, odată adoptate, vor dezechilibra în mod vădit raportul de forțe dintre partenerii sociali. Partea patronală și-a menținut argumentele, așa cum fuseseră ele dezbătute, considerând că forma convenită în 2017 conducea la îmbunătățirea cadrului legal. Din păcate, sindicatele au presat pentru acceptarea noilor amendamente, neținând cont de poziția părții patronale și fiind încurajați în mod tacit în acest sens de către unii membri ai Comisiei pentru Muncă. Mai mult decât atât, poziția acelor membri ai comisiei , inclusiv unuia dintre inițiatorii proiectului a fost mai mult decât surprinzătoare. Aceștia au preluat amendamentele depuse de către organizațiile sindicale, ignorând aproape cu desăvârșire observațiile și poziția părții patronale în aceste dezbateri, ajungându-se astfel, la la un set de amendamente care reflectă dorințele unei singure părți din dialogul social.Ținând cont de această istorie și de dinamica transformării acestui proiect legislativ, nu putem sa nu ne manifestăm surprinderea față de maniera în care a fost tratat un subiect atât de important, cu atât mai mult în contextul pandemiei COVID-19, care se suprapune în mod nefericit peste contextul electoral.Confederația Patronală Concordia face apel la membrii Parlamentului să înțeleagă importanța dialogului social constructiv în catalizarea unei piețe a muncii care să permită o creștere adevărată a bunăstării cetățenilor României. O asemenea lege ar trebui să aibă ca scop dezvoltarea unor mecanisme care să încurajeze și să dea încredere partenerilor în identificarea unor soluții comune la problemele pe care oricare dintre ele le întâmpină. Proiectul, așa cum a fost dezvoltat, doar cu amendamentele părții sindicale, este un proiect care nu instituie mecanisme ale dialogului, ci ale conflictului și va stimula poziționarea antagonică a partenerilor sociali. Avem convingerea că adoptarea unui asemenea proiect, în această formă, va reduce interesul pentru participarea în dialogul social și îl va împovăra cu interese mărunte și conflicte inutile.Concordia nu înțelege cum o lege care urmărește fărâmițarea organizațiilor sindicale precum și oferirea unor instrumente de reprezentare a salariaților unor organizații fără legitimitate și fără reprezentativitate reală poate servi promovării intereselor adevărate ale angajaților din România. Într-o perioadă în care criza sanitară pune mari presiuni pe mediul economic, cât și pe bugetul statului, Comisia pentru muncă și protecție socială găsește ca fiind important să promoveze o lege cu un asemenea impact si importanță, fără a ține cont de poziția reprezentanților mediului de afaceri.Ne întrebăm care este, totuși, obiectivul real al celor care sprijină această formă dezechilibrată a legii și cerem respingerea proiectului, în această formă. O nouă lege a dialogului social este binevenită, însă aceasta trebuie să reflecte cu adevărat realitățile și dorința de colaborare între partenerii sociali, nu doar opiniiile unei singure părți. De aceea, Concordia cere respingerea acestui proiect. În același timp, considerăm binevenită reluarea discuțiilor, pe baza unor rapoarte sau studii independente, care să țină cont de specificul și problemele reale ale economiei românești și să identifice nu doar problemele, ci și cauzele și credem că o abordare responsabilă este esențială pentru găsirea unor soluții legislative care să reprezinte în mod corect interesele tuturor celor implicați.