Interviu realizat de Bogdan Alecu pentru Ziarul Financiar, publicat pe 16 noiembrie 2025.
Fredrik Persson, preşedintele BusinessEurope, explică, într-un interviu acordat ZF cu ocazia summitului Dezvoltare inteligentă, competitivitatem europeană, organizat de Confederaţia Patronală Concordia, de ce vocea unită a BusinessEurope – 42 de federaţii, 36 de ţări, 25 de milioane de companii – este mai puternică ca niciodată la Bruxelles – iar organizaţii precum Concordia devin vitale pentru ca politicile europene să reflecte realităţile de pe teren. „Dacă vrei un tort mai mare, e logic să asculţi brutarul“, spune el, referindu-se la necesitatea ca decidenţii politici să consulte mediul de afaceri înainte de a legifera.
Europa se confruntă cu o criză de competitivitate în raport cu China şi Statele Unite care nu mai poate fi ignorată. În ultimele trei decenii, Uniunea Europeană a rămas în urmă în ceea ce priveşte creşterea economică, iar consecinţele se văd astăzi în capacitatea redusă de inovare, în lipsa investiţiilor şi în dificultatea de a crea noi locuri de muncă. Fredrik Persson, preşedintele BusinessEurope, invitat al summitului organizat de Concordia, nu vine cu mesaje apocaliptice, ci cu oglinda realităţii şi cu soluţii concrete. În dialogul pe care l-a purtat recent în România, acesta a explicat de ce organizaţiile patronale naţionale precum Concordia sunt vitale pentru ecosistemul economic european şi cum vocea unită a mediului de afaceri devine din ce în ce mai influentă la Bruxelles.
„Când intrăm într-o întâlnire şi putem spune că avem 42 de federaţii, 36 de ţări, 25 de milioane de companii în spatele nostru, asta are un impact uriaş. E greu să ignori aşa ceva“, explică Fredrik Persson.
BusinessEurope reprezintă astăzi cea mai amplă platformă de reprezentare a businessului european – 42 de federaţii patronale din 36 de ţări, care vorbesc în numele a 25 de milioane de companii. Această amploare nu este doar o statistică impresionantă, ci instrumentul care le conferă credibilitate în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European.
Rolul organizaţiilor naţionale precum Concordia devine astfel fundamental în această arhitectură. Ele nu sunt simpli intermediari birocratici, ci adevărate laboratoare de cercetare care identifică primele semnale ale problemelor emergente, fie că vorbim de geografie, fie de structura industrială.
„Dacă nu am avea România sau Marea Britanie în reţeaua noastră, pur şi simplu nu am fi credibili“, spune Fredrik Persson. „Inputul pe care îl primim este foarte important“. Organizaţiile naţionale aduc la masa discuţiilor europene realităţile concrete de pe teren – cum arată permisiunea lentă în practică, cum afectează reglementările companiile mici şi mijlocii, unde sunt blocajele reale în dezvoltarea afacerilor.
„Istoric, am vorbit prea mult despre comentarii generale precum mai multă competitivitate, mai puţină reglementare. Dar cum acţionezi pe baza acestora, ca politician?“. Schimbarea de abordare din ultimele 12- 18 luni este vizibilă: organizaţia a prezentat Comisiei Europene 68 de propuneri concrete pentru simplificare legislativă, nu campanii sofisticate cu imagini lustruite, ci pagină după pagină de analize detaliate – ce legislaţie, cum afectează membrii, ce trebuie schimbat şi chiar cum ar trebui să arate textul modificat. „Aceasta este foarte apreciată de Comisie, pentru că înţeleg că nu au o treabă uşoară“, adaugă Fredrik Persson.
Când BusinessEurope a realizat un focus special pe sistemul de autorizaţii, a identificat Grecia ca un model pozitiv – o ţară care la nivel naţional a reuşit să accelereze semnificativ procesul de emitere a permiselor. „Reprezentând 36 de ţări, putem aduce exemple bune. Vedem soluţii inteligente. De ce să reinventăm roata?“, subliniază Fredrik Persson. Această capacitate de a identifica şi promova best practices este posibilă doar printr-o reţea solidă de organizaţii naţionale care monitorizează constant evoluţiile locale.
„Avem un interes comun în a readuce creşterea“
Relaţia cu partenerii sociali, inclusiv cu sindicatele europene reprezentate de ETUC (Confederaţia Europeană a Sindicatelor – n.red.) este privită de Fredrik Persson prin prisma unui interes comun fundamental: revenirea la creştere economică în Europa. „Trebuie să recunoaştem că avem un interes comun în a readuce creşterea în Europa. Nu sunt lumi separate – sindicatele, reprezentanţii businessului şi politicienii reprezintă acelaşi electorat, pentru că lucrătorii Europei sunt colegii din companiile noastre, antreprenorii sunt aceiaşi oameni. Trebuie să identificăm împreună cum putem îmbunătăţi condiţiile pentru a face business în Europa.„
Metafora pe care Fredrik Persson o foloseşte constant este cea a tortului: există discuţia despre dimensiunea tortului – adică creşterea PIB-ului – şi discuţia despre felul în care îl împărţim.
„Dacă vrei un tort mai mare, e logic să asculţi brutarul. Să discutăm despre cum facem tortul mai mare. Înţeleg pe deplin că există o altă discuţie despre tăierea tortului şi rolul important pe care îl au politicienii ca reprezentanţi aleşi într-o democraţie. Dar ceea ce aducem la masă este, desigur, reţeta care va face tortul mai mare.„ Iar problema centrală identificată este sarcina reglementară: Europa are 13.000 de acte legislative faţă de 3.500 în SUA – în administraţia anterioară, nu în cea actuală, unde diferenţa se va adânci. „Completăm rapoarte de conformare în loc să completăm cereri de brevete“, rezumă Persson.
Climatul de business la Bruxelles s-a schimbat dramatic, în opinia lui Fredrik Persson. „N-am fost niciodată atât de influenţi ca astăzi“.
Comisia Europeană şi preşedinta acesteia au înţeles că toate ambiţiile politice – tranziţia verde, transformarea digitală, extinderea, provocările sociale, războiul din Ucraina – sunt pur academice fără o bază economică solidă. „Din nou, tăierea tortului – trebuie să ai ce să tai.„
Prima prioritate strategică pentru BusinessEurope este trecerea primului Omnibus legislativ prin Parlament şi Consiliu. „Trebuie să marcăm primul gol“, spune Persson simplu. Omnibus 1 este blocat în Parlament, iar dacă nu trece, întreaga fabrică de simplificări legislative – care urmează să acopere tot de la digital la apărare şi mediu – rămâne pe loc. „Primul gol este întotdeauna cel mai greu“. Dar odată trecut, se deschide calea pentru valuri succesive de debirocratizare.
Provocările sunt aceleaşi la Bucureşti şi la Stockhom
Fredrik Persson respinge ideea că ar exista tensiuni Est-Vest în cadrul BusinessEurope. „Din exterior, nu percep niciodată că există o diferenţă între membrii noştri, fie că eşti din Portugalia sau din Republica Cehă“, spune el. Provocările sunt aceleaşi – nevoia de condiţii mai bune de investiţii, autorizaţii mai rapide, simplificare regulamentară. „Când călătoresc în nordul Suediei şi vorbesc cu cea mai mare companie minieră, ei simt că investiţiile nu vin acolo. Simt că autorizaţiile sunt mult prea lente. Simt că reglementarea îi opreşte din expansiune.„
Provocările fundamentale nu diferă semnificativ între Bucureşti şi Stockholm. Regula 80-20 funcţionează: BusinessEurope se concentrează pe marile teme unde poate exista consens puternic şi impact, lăsând 20% pentru specificităţi naţionale sau sectoriale.
Fredrik Persson nu este doar preşedintele BusinessEurope – este şi preşedinte al unui mare dezvoltator rezidenţial nordic şi lucrează în consilii de administraţie europene şi nordice. Această perspectivă practică îi permite să vorbească nu doar din teoria reglementărilor, ci din realitatea zilnică a businessului. Suedia, o ţară la marginea Europei, dependentă de export şi de piaţa unică, i-a învăţat importanţa colaborării şi faptl că nu te poţi baza doar pe piaţa naţională. Poate că tocmai această experienţă îl face să preţuiască atât de mult reţeaua de federaţii naţionale şi capacitatea lor de a construi consensuri transnaţionale.
Forţa de muncă europeană s-a redus cu cinci-şase milioane în ultima decadă şi va scădea cu încă 35 de milioane până în 2050. Lipsa de competenţe este structurală, mai ales în inginerie şi STEM. Investiţiile directe străine în Europa au scăzut dramatic – în ultimii cinci ani, investiţiile în SUA au crescut cu două treimi, în timp ce în Europa au scăzut cu două treimi. Europa este un loc bun pentru inovare – are mai multe brevete decât China şi SUA – dar 80% din capitalul de risc european merge în investiţii în SUA. „Percepem Europa ca un loc bun pentru a inova, dar scalăm în SUA“, rezumă Persson problema. Costurile energetice variază enorm de la o ţară la alta – în Spania sau Suedia discuţia despre energie e mai puţin aprinsă, dar în România sau Italia domină agenda.
Soluţia nu este să vorbească mai mult despre SUA şi China, ci să rezolve problemele interne. „Acele provocări sunt făcute în casă. Sunt autodistructive, sunt făcute în casă“, spune Fredrik Persson. „Dacă le rezolvăm pe acelea, Europa va fi un loc mai bun de trăit, mai rezilient şi mai puternic, şi atunci vom fi şi mai bine pregătiţi să preluăm discuţia despre care vorbiţi acum, SUA şi China. Cum ne putem mişca mai repede, nu doar să vorbim despre a ne mişca mai repede?“.
Europa completează formulare de conformare în loc să inoveze. În timp ce europenii vorbesc de o reţea de sateliţi care să permită conexiunea la internet, americanii prin Elon Musk deja o au pe orbită de ani de zile.
► Dacă vrei un tort mai mare, e logic să asculţi brutarul. Să discutăm despre cum facem tortul mai mare. Înţeleg pe deplin că există o altă discuţie despre tăierea tortului şi rolul important pe care îl au politicienii ca reprezentanţi aleşi într-o democraţie. Dar ceea ce aducem la masă este, desigur, reţeta care va face tortul mai mare.
► Când intrăm într-o întâlnire şi putem spune că avem 42 de federaţii, 36 de ţări, 25 de milioane de companii în spatele nostru, asta are un impact uriaş. E greu să ignori aşa ceva. Asta ne conferă locul la masă în comparaţie cu o singură companie sau un sector sau o federaţie sectorială. Tocmai capacitatea de a aduce acest consens.
► Vital, vital – este rolul organizaţiilor precum Concordia. Dacă nu am avea România sau Marea Britanie în reţeaua noastră, pur şi simplu nu am fi credibili. Pentru că inputul pe care îl primim este superimportant. Federaţiile individuale pot identifica ceva care se mişcă către tema generală. Sunt ca nişte early adopters şi scouting, bazat pe geografie sau pe structura industriei.
► Dacă te uiţi la sarcina reglementară a Europei comparativ cu SUA, care se mişcă la o viteză mai mare, este substanţial mai mare şi asta opreşte companiile. Completăm rapoarte de conformare în loc să completăm cereri de brevete. Am menţionat cifra 13.000 versus 3.500 în SUA, şi asta era în administraţia anterioară. Nu o să fie mai mult în administraţia actuală.
► Advocacy-ul trebuie să devină mult mai concret. Istoric am vorbit prea mult despre comentarii generale precum mai multă competitivitate, mai puţină reglementare. Cum acţionezi pe baza acestora, ca politician? Ceea ce pledge-uim este că vom aduce sugestii concrete la masă. Cele 68 de propuneri pentru simplificare- pagină după pagină cu foi Excel identificând ce legislaţie, cum impactează membrii.
► N-am fost niciodată atât de influenţi ca astăzi. Motivul este că Comisia şi preşedinta Comisiei realizează că toate ambiţiile politice legate de tranziţia verde, transformarea digitală, extinderea, provocările sociale ale Europei, războiul din Ucraina – am învăţat în pandemie că dacă nu ai o bază economică solidă pentru Europa, toate targetele sunt pur academice.
► Trebuie să recunoaştem că avem un interes comun cu sindicatele pentru a readuce creşterea în Europa. Nu sunt lumi separate – sindicatele, reprezentanţii businessului şi politicienii reprezintă acelaşi electorat, pentru că lucrătorii Europei sunt colegii din companiile noastre, antreprenorii sunt aceiaşi oameni. Trebuie să identificăm împreună cum putem îmbunătăţi condiţiile pentru business în Europa.
► Sarcinile reglementare, eliberarea pieţei unice, provocările legate de costurile energetice – toate aceste puncte pot fi rezolvate fără să trebuiască să călătorim la Washington pentru a negocia sau să călătorim la Beijing pentru a obţine o aprobare. Acele provocări sunt făcute în casă. Sunt autodistructive, sunt făcute în casă. Dacă le rezolvăm, Europa va fi mai puternică.
► Europa este un loc bun pentru a inova. Avem mai multe brevete în Europa decât în China şi SUA. Dar 80% din capitalul de risc european, nu american, european, merge în investiţii în SUA. Asta înseamnă că percepem Europa ca un loc bun pentru a inova, dar scalăm în SUA. Când comercializezi iniţiative pe partea de AI, se întâmplă în SUA, şi desigur asta trebuie să se schimbe.
► Nu am fi la fel de înţelepţi în activitatea noastră de advocacy şi nu am fi la fel de credibili dacă nu am avea acoperire completă. Am avut o oportunitate grozavă să am cele 42 de federaţii membre lucrând ca laboratoare de cercetare-dezvoltare, identificând ce se întâmplă, cum sunt interacţiunile cu alte pieţe.
