Conform studiului Confederației Patronale Concordia Analiză cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară și distribuția și comercializarea agroalimentară, realizat de Deloitte România, țara noastră dispune de resurse agricole considerabile, fiind a cincea suprafață agricolă din UE și unul dintre cei mai mari producători de cereale, așadar un potențial semnificativ, dar se confruntă cu pierderi mari de valoare pe lanțul intern.
Gradul scăzut de integrare în lanțurile valorice și capacitatea limitată de procesare duc la pierderi semnificative de valoare adăugată, arată analiza. Blocajele sunt diferite pe cele trei verigi, dar se cumulează în același rezultat: o economie agricolă performantă în volum, dar slab valorificată în valoare adăugată.
Concluziile pe cele trei sectoare analizate
- Producția agricolă primară.
Studiul arată că producția primară este puternic afectată de: fragmentarea excesivă a terenurilor (peste 90% dintre exploatații au sub 5 ha), vârsta ridicată a fermierilor – peste 44% au peste 65 de ani, cel mai ridicat nivel din UE, infrastructură deficitară: irigații insuficiente, depozitare limitată, dotări tehnice învechite, pierderi mari în horticultură și lapte, unde o parte importantă a producției nu ajunge în procesare. Acești factori limitează posibilitatea României de a valorifica propriile resurse și contribuie la importuri ridicate la carne, lactate, legume și fructe.
Direcții de acțiune recomandate:
- investiții rapide în centre de colectare și depozitare pentru horticultură și lapte
- accelerarea cadastrului și stimularea contractelor pe termen lung
- programe dedicate tinerilor fermieri și formelor asociative
- extinderea irigațiilor și a infrastructurii locale (drumuri agricole, depozitare frigorifică)
- Procesarea alimentară este veriga cu cel mai mare potențial, dar cea mai subutilizată
Procesarea rămâne segmentul unde România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Conform studiului: productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, unele unități de procesare funcționează la doar 10–20% din capacitate, în special în sectorul cărnii, modernizarea tehnologică este insuficientă, există dificultăți de acces la finanțare, în special pentru IMM-uri, iar lanțurile valorice sunt incomplete.
Direcții de acțiune recomandate:
- un program strategic de modernizare tehnologică și eficiență energetică
- facilitarea finanțării pentru investiții și capital circulant
- stimularea valorificării subproduselor
- integrare verticală între fermieri–procesatori–retaileri
- dezvoltarea unor politici comerciale proactive pentru export
- Distribuția și comercializarea.
Analiza confirmă că performanța distribuției depinde de echilibrarea relațiilor pe întreg lanțul. În prezent: infrastructura de colectare, sortare, depozitare este insuficientă, mai ales în zonele rurale, multe produse locale nu pot ajunge în retail din cauza lipsei de standardizare, ambalare adecvată și volume impredictibile, lanțurile scurte sunt slab dezvoltate, iar formele asociative ale producătorilor nu sunt încă funcționale, piața are nevoie de un cadru coerent de certificare dar și de branduri naționale vizibile.
Direcții de acțiune recomandate:
- dezvoltarea centrelor regionale de colectare și a piețelor angro moderne
- sprijin pentru profesionalizarea producătorilor în marketing, ambalare, etichetare
- transparență în standardele de calitate și mecanisme corecte de evaluare la recepție
- inițiative comune de promovare a produselor românești
- consolidarea colaborării între producători, procesatori și retaileri
Studiul și direcțiile sale de acțiune pentru perioada următoare își propun să ofere o bază analitică solidă pentru reforme de politică publică: reducerea deficitului comercial, creșterea valorii adăugate, modernizarea lanțurilor agroalimentare și să contribuie la un dialog structurat cu Guvernul României, Parlament și actorii din lanțul agroalimentar asupra unor politici pe termen scurt și mediu.
Analiza a fost realizată de Deloitte România la solicitarea Confederației Patronale Concordia, în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Concordia pentru dialog social” (cod SMIS 302141), finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027.
