În cadrul proiectului AdultLearningROSK, implementat în România de către Confederația Patronală Concordia cu sprijinul Uniunii Europene, lansăm două rapoarte menite a îmbunătăți înțelegerea de la nivel societal cu privire la învățarea pe tot parcursul vieții din România. Cele două rapoarte vizează cadrul instituțional pentru învățarea pe tot parcursul vieții din România, respectiv cercetarea participării în asemenea programe în România.
România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba despre participarea adulților la forme de învățare continuă. Cea mai recentă rată de participare în România este de 4,9%, jumătate din rata înregistrată la nivel european (media europeană este de 10,8%). România și-a asumat, printr-o nouă strategie de țară, să crească această rată de la 4,9% la 12% până în 2027.
În România, învățarea pe tot parcursul vieții rămâne mai degrabă un concept sofisticat și inaccesibil pentru o mare parte a populației. Avem propuneri ample de politici și strategii naționale care au aplicabilitate scăzută. Aceste aspecte impactează profund și în mod negativ economia țării noastre, pentru că ne face mai puțin competitivi. Pentru a ajuta angajatorii, factorii decidenți, furnizorii de educație și societatea în ansamblul său să înțeleagă dimensiunile și coordonatele acestui fenomen în România, ne-am implicat în acest efort de cercetare dar și de creionare a unor recomandări punctuale pentru o mai bună participare a adulților la programe de pregătire profesională. (Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia)
Raportul general privind cadrul instituțional pentru învățarea pe tot parcursul vieții este un instrument facil pentru a naviga prin legislația în vigoare, inclusiv în contextul adoptării noilor legi ale educației. Mai mult decât atât, raportul evaluează și strategiile naționale privind învățarea pe tot parcursul vieții asumate de țara noastră, prezentând obiectivele pe care România s-a angajat să le atingă până în anul 2027. Raportul prezintă, de asemenea, obstacolele legislative care frânează progresul nostru către o mai bună participare a adulților la pregătire profesională, precum și o mapare a tuturor actorilor implicați în procesul de politică publică aferent învățării pe tot parcursul vieții. Printre problemele menționate, enumerăm definirea precară a standardelor profesională și lipsa actualității acestora.
Raportul de cercetare – Participarea în programe de învățare continuă în România – prezintă o analiză statistică asupra participării la învățarea pe tot parcursul vieții pornind de la un sondaj național efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1000 de respondenți, ce asigură un nivel de încredere de 95% precum și interviuri cu angajatori și angajați. Câteva dintre rezultatele acestei cercetări includ:
• Dintre respondenții sub 65 de ani care nu sunt elevi sau studenți, 28,5% afirmă că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de instruire profesională la locul de muncă, iar 21,5% la cursuri de instruire organizate în timpul liber.
• 16% dintre respondenți afirmă că au participat în ultimele 12 luni la instruire profesională la locul de muncă sau în timpul liber cu durata mai mare de o săptămână. Aceste date obținute în urma sondajului actual reflectă proporții de participanți mai ridicate decât cele cuprinse în cele mai recente date ale Eurostat (valabile pentru anul 2021).
• Categoria care participă cel mai puțin este a celor cuprinși în intervalul 18-24 de ani.
• Motivele pentru care adulții nu au participat la oportunități de formare continuă sunt următoarele (în ordinea proporțiilor de respondenți care le-au indicat): lipsa timpului (62%), nu au simțit nevoia (39%), alte motive (34%), costul cursurilor (28%), oferta slabă de cursuri (24%). Mai bine de jumătate (56,7%) dintre respondenți au menționat că organizatorul acestor cursuri este, de obicei, angajatorul.
• Persoanele cu un statut socio-economic mai ridicat participă mai mult în programe de învățare continuă, indiferent de zona din care provin. Persoanele între 35 și 55 de ani participă cel mai adesea în astfel de programe, fie că sunt organizate în timpul serviciului sau în timpul liber, tinerii fiind mai adesea atrași de programe care se desfășoară în timpul liber.
• Percepția utilității participării la programe de formare și instruire se centrează pe trei dimensiuni: în plan personal (75% dintre respondenți), pentru creșterea veniturilor (36%), și pentru găsirea unui loc de muncă (26%).
Aceste rapoarte de analiză prezintă și o serie de recomandări pentru creșterea participării adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții, precum acordarea burselor de studiu, dezvoltarea programelor de mentorat în interiorul corporațiilor, dezvoltarea cursurilor în format hibrid sau față în față în detrimentul celor exclusiv offline, acordarea de stimulente fiscale pentru companiile care desfășoară asemenea programe la locul de muncă.
Rapoartele au fost realizate de Centrul pentru Studiul Democrației pentru Confederația Patronală Concordia.
Puteți găsi mai multe informații cu privire la proiect la https://www.adultlearningproject.eu/