În spațiul public se vehiculează din nou introducerea unui impozit pe cifra de afaceri de minimum 1%, aplicabil de data aceasta companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane lei, adică 50 de milioane de euro.
În opinia Concordia, o astfel de măsură ar genera efecte economice negative semnificative și ar pune în pericol ritmul de creștere și de dezvoltare de care România are nevoie pentru a rămâne competitivă. În analiza Concordia, explicăm principalele efecte ale unei taxe de minimum 1% pe cifra de afaceri, arătăm care sunt companiile și sectoarele afectate și de ce sunt acestea relevante pentru întreaga economie și explicăm cum distorsiunea competitivă, reducerea inopinată de capital și decuplarea politicilor fiscale de realitatea economică pot duce la inflație și mai mare și pot reduce productivitatea și eficiența într-o economie marcată de valoare adăugată relativ scăzută.
„Din analiza noastră taxarea cifrei de afaceri așa cum se vehiculează în spațiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1000 de companii din România, cu capital local și străin. Această taxa va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu și-o dorește nimeni, dar care se poate întâmpla și când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative).
Efectul imediat se va vedea însă în investițiile acestor companii care vor scădea. Taxa nu ține cont că există sectoare unde se lucrează cu volume mari și marje mici și că există multe motive pentru care companiile realizează profituri mai mici pentru că se dezvoltă, investesc, datorită competiției etc.
Mesajul politic este inconsistent. Dacă au profituri mari atunci companiile sunt rele și au aceste profituri în detrimentul consumatorului. Dacă au profituri mici atunci sigur fac ceva să-l ascundă. Companiile nu pot avea și profit mare și mic în același timp pentru a fi pe placul tuturor politicienilor, ele se uită la piață, la oportunități, la dobânzi, la stabilitatea sistemului fiscal și așa decid cât și cum investesc, la ce prețuri pot comercializa și așa mai departe.
Mai există și o alte inconsistențe, de exemplu o astfel de taxă nu ține cont de specificul sectoarelor. În retail, volume mari și marje mici; băncile nici măcar nu au cifră de afaceri în sens clasic; în distribuția și furnizarea de energie marjele sunt plafonate și statul are datorii de miliarde la aceste companii; va fi foarte afectată industria automotive, motorul exporturilor românești.
Din analiza noastră reiese că statul vrea să strângă 1.3 miliarde de euro pe an, dar în același timp nu colectăm TVA de 7 miliarde de euro pe an. Dacă ANAF ar îmbunătăți chiar și mediocru colectarea din TVA are face rost de mai mulți bani ca să nu mai spun că are legislație modernă și toate instrumentele pentru a-i penaliza punctual pe cei care abuzează de prețurile de transfer. De ce ani de zile nu s-a făcut nimic ca acum să ajungem la taxă anti-economică și contra-productivă pentru noi este o enigmă”, a declarat Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia.
Află mai multe citind analiza noastră.