Membrii Concordia consideră
programul de guvernare adoptat unul ambițios și apreciază faptul că acesta acoperă
o serie de propuneri importante pentru asigurarea dezvoltării economice și
sociale a României în următorii ani. Dacă unele dintre acestea se regăsesc și
în PNRR – și sperăm să fie implementate potrivit calendarului asumat, pentru a
asigura finanțarea – sunt altele care, deși necesare, nu au acoperire în raport
cu structura financiar-bugetară actuală. Programul nu prevede măsuri concrete
pentru schimbarea acesteia într-o manieră sustenabilă, care să nu includă
impunerea de noi taxe fără analize detaliate, consultări extinse cu toate
părțile vizate și timp suficient pentru adaptare.
Este necesar ca, indiferent
de costurile politice, condiționalitățile pentru a primi banii din PNRR să fie
adoptate. PNRR pare a fi pilonul programului de guvernare si poate fi
într-adevăr o șansă imensă să accelerăm procesul de convergență, cu tot ce ține
de acesta: de la infrastructură, la digitalizare, educație, economie verde,
revizuirea legii pensiilor si a salariilor din mediul public, sustenabilitatea
fiscală etc.
Unul dintre mecanismele
formale care permite implementarea acestuia este constituirea Comitetului
pentru Monitorizare, în cadrul căruia partenerii sociali trebui să aibă un rol,
pentru susținerea reformelor, în acord cu îndrumările Comisiei Europene și
Semestrului European.
Alăturat, dorim să ilustrăm
câteva elemente tematice specifice.
Tranziția la economia verde
Apreciem intenția de
decarbonizare și digitalizare a transporturilor, inclusiv prin dezvoltarea de
infrastructură de transport curat și corelarea resurselor dedicate tranziției
verzi cu cele alocate relansării post-pandemie. Măsura din urmă ar putea să
aibă un efect multiplicat pentru a asigura atât relansarea economică, cât și
menținerea competitivității în raport cu noi dezvoltări din economia verde și
respectiv atingerea țintelor specifice asumate de România.
Viitorul mobilității este
un subiect important pentru Concordia. Aducem împreună cele mai relevante
sectoare în acest domeniu – energie, automotive și transport rutier și feroviar
și ne dorim să contribuim la foaia de parcurs care să sprijine tranziția României
în domeniul transporturilor într-o manieră în care mediul de afaceri să se
poată adapta competitiv și să își poată face planuri de investiție pe termen
mediu și lung. Dintre proiectele menționate în Programul de Guvernare, remarcăm
importanța dezvoltării transportului feroviar, investițiilor pentru creșterea
vitezei de circulație, trenurilor metropolitane, dezvoltării infrastructurii de
transport feroviar bazată pe hidrogen, elaborării unei Strategii Navale,
dezvoltării porturilor fluviale (inclusiv facilități pentru depozitarea și
operarea de containere și transportul lor pe Dunăre), modernizării porturilor
maritime și conectării lor cu infrastructura feroviară și rutieră. Nu în
ultimul rând, sunt importante proiectele de infrastructură rutieră, inclusiv
cele finanțate prin PNRR și alinierea acestora la tranziția către o economie
verde.
Susținem abordarea
integrată a tuturor modurilor de transport, inclusiv prin dezvoltarea și
implementarea Strategiei pentru transport intermodal (pasageri și mărfuri) și a
Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport
2021-2030, în măsura în care acestea vor asigura nevoile tuturor actorilor
relevanți din piață și vor reprezenta măsuri viabile pentru atingerea țintelor
verzi în domeniul transporturilor.
Pentru a susține
demersurile cu privire la tranziția în domnului mobilității, la începutul
anului viitor, Concordia intenționează să lanseze o proiecție a scenariilor
care pot duce România către îndeplinirea țintelor din „Fit for 55”, alături de
politicile necesare îndeplinirii acestor proiecții.
Susținem demersurile pentru
atragerea de investiții în tehnologii noi și dezvoltarea sectorului dedicat
producției de tehnologii verzi care să faciliteze tranziția ecologică –
inclusiv în producție și stocare de energie curată (hidrogen, baterii, etc.),
componente și subansamble pentru mașini electrice) și industria auto (adaptare
la tranziția către transport curat și electromobilitate).
Apreciem includerea gazului
natural ca resursă de tranziție de la cărbune, având în vedere potențialul
gazelor din Marea Neagră. Acest potențial trebuie, însă, valorificat cu
celeritate, înainte să devină o resursă perimată, iar cadrul legislativ are în
continuare nevoie de actualizare pentru a permite investițiile viabile.
De asemenea, în vederea
asigurării securității energetice și a politicilor europene ce
vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, decarbonizarea și
consolidarea ei din perspectiva aprovizionării cu carburanți și gaze naturale,
este necesară constituirea unui sistem pentru menținerea stocurilor
obligatorii.
Pentru implementarea
coerentă a Pactului Ecologic European, este necesară îmbunătățirea integrării
politicilor de mediu și creșterea coerenței politicilor sectoriale din punctul
de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile.
O altă sursă pentru
reducerea emisiilor o reprezintă decarbonizarea sectorului energetic, proiect
pe care membrii noștri, producători și distribuitori deopotrivă, îl susțin și
vom putea contribui cu propuneri pentru implementarea demersului. Tranziția
către o economie sustenabilă trebuie încurajată de utilizarea energiei bazată
pe biomasă si biogaz, obținută din deșeuri organice, menajere și industriale.
De asemenea, în concordanță cu inițiativele europene trebuie încurajate
investițiile privind promovarea și utilizarea pe scară largă a stocării de
energie și a capacităților de capturare, utilizare și/sau stocare a CO2 (CCS)
împreună cu reglementări clare și stabile care să încurajeze neutralitatea
tehnologică, precum și facilitarea accesului la finanțare atât pentru proiecte
pilot, inovative (ex: CCS, hidrogen etc.), dar care încă nu au o răspândire
mare la nivel de piață, cât și pentru tehnologii mature care au demonstrat
rolul pe care îl au în decarbonizare (LNG, CNG, biocombustibili avansați)
pentru susținerea dezvoltării infrastructurii de transport curat.
Transformare digitală
România pornește în cursa
pentru digitalizare cu un avantaj din creșterea accelerată a sectorului din
ultimii ani, însă aceasta trebuie păstrată și extinsă pentru ca întreaga
economie, nu doar sectorul IT, să își păstreze competitivitatea. Totodată, un
proces amplu de digitalizare în sectorul public, așa cum a fost asumat de
România și prin PNRR, ar asigura atât creșterea eficienței în sectorul public,
cât și creșterea calității serviciilor și interacțiunilor statului cu
cetățenii.
Susținem adoptarea cadrului
normativ pentru migrarea soluțiilor software existente și utilizate către
infrastructuri de tip Cloud. Menționăm că aceasta trebuie să fie o prioritate,
iar migrarea se poate face în cele mai multe cazuri către un furnizor de cloud
privat, nu neapărat așteptând structura de cloud guvernamental.
Este importantă delimitarea
clară a rolurilor fiecărei structuri implicată în procesul de digitalizare. Se
impune adoptarea cadrului informativ pentru realizarea interoperabilității
semantice și creșterea calității experienței de utilizare a serviciilor publice
electronice (UX).
Susținem promovarea
conectorilor de tip API, dezvoltarea PCUE, implementarea proiectului pentru
identitate digitală, implementarea single sign-on, adoptarea semnăturilor
electronice la scară națională, etc.
Implementarea infrastructurilor
5G este foarte importantă pentru viitorul industriei de telecomunicații din
România. Stimularea inovării în domeniul 5G este un proiect ambițios, dar
necesar pentru viitor.
Consolidarea
parteneriatului dintre autorități și mediul privat pentru dezvoltarea unor
proiecte de infrastructură de comunicații poate fi, de asemenea, o direcție de
dezvoltare importantă. Menționăm că această consolidare a dialogului și a
proiectelor public-private este importantă în toate domeniile de dezvoltare
identificate mai sus, în măsura în care acestea nu intră în conflict cu
atragerea de fonduri europene disponibile.
Atingerea obiectivelor de
mai sus depinde în mare măsură de îmbunătățirea guvernanței corporative a
întreprinderilor publice. Aceasta trebuie sa devină o prioritate reală.
Pentru transformarea
digitală, competențele IT sunt extrem de importante, mai ales că România pleacă
de pe ultima poziție europeană de profil, Indexul DESI, care măsoară
competențele digitale ale cetățenilor. De aceea, investițiile în creșterea
performanței specialiștilor în IT sunt foarte importante. Este necesară
expertiza juriștilor din domeniul de reglementare în IT, cu precădere la nivel
european, unde apar în mod constant inițiative noi și actualizări, precum cele
de la regulamentele bine-cunoscute precum eIDAS.
Proiectele asumate pentru
digitalizarea statului nu se pot realiza, bineînțeles, fără dezvoltarea
competentelor digitale ale funcționarilor publici la toate nivelurile.
Competențele acestora sunt utile încă din fazele incipiente ale proiectelor,
pentru a evita fenomene de tipul „digitalizarea birocrației”.
În ceea ce privește securitatea cibernetică,
punctele prezentate în program sunt foarte bune, strategia națională pentru
securitate cibernetică este importantă, iar asigurarea securității cibernetice
a instituțiilor publice este de asemenea o prioritate vitală. Susținerea
companiilor din România care inovează în domeniu poate fi, de asemenea, un
proiect de succes ca nișă pentru sectorul IT.
Subliniem faptul că toate
măsurile de securitate se construiesc în primul rând pe o infrastructură
modernă, bazată pe Cloud, cu funcționari publici care posedă cel puțin
cunoștințe de bază de utilizare în siguranță a echipamentelor electronice.
Așadar, prioritățile descrise mai sus la alte categorii contribuie în mod
substanțial la realizarea obiectivului de securizare a infrastructurilor.
Piața forței de muncă
Ne confruntăm din nou cu un
deficit în creștere pe piața forței de muncă, odată cu revenirea economiei după șocul
primului an de pandemie. Acesta se accentuează și din punct de vedere calitativ
odată cu tranzițiile verde și digitală amintite anterior. Pentru a asigura
forță de muncă suficientă pentru dezvoltarea economică și socială, guvernul și
mediul de afaceri trebuie să lucreze împreună pe mai multe paliere, atât pentru
a folosi mai eficient resursa internă (reactivare, calificare și recalificare),
cât și pe cea externă (atragere de lucrători străini).
Câteva dintre măsuri
includ:
Actualizarea programelor de
formare oferite de ANOFM, astfel încât să asigure sprijin personalizat celor
care sunt în căutarea unui loc de muncă
Simplificarea și
digitalizarea măsurilor privind angajarea lucrătorilor din afara UE
Stimularea formării pe tot
parcursul vieții, inclusiv cu implicarea angajatorilor
Actualizarea constantă a
COR, în măsura în care se păstrează un mecanism care să asigure și relevanță
statistică
Apreciem inițiativa de
flexibilizare a pieței muncii pentru adaptarea la noile realități (ex. program
flexibil). În acest sens, vedem necesară introducerea mai multor tipuri de
contracte de muncă, atipice, în aliniere cu practica europeană în domeniu.
Analiza modului de
impozitare a muncii este necesară, fără a porni însă de la premisa că aceasta
se face în raport cu capitalul. Teoria privind o necesitate de realocare nu
are, în opinia noastră, o bază solidă de pornire, având în vedere că, odată
ajustate calculele cu veniturile din PFA-uri (aprox. 400.000), sume care intră
în conturile naționale ca fiind venituri de capital – deși în realitate sunt
venituri din muncă – suntem în apropierea mediei UE. Rămâne încă netranșat
transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.
Este necesară o analiză
aprofundată cu privire la salariul minim, pentru a stabili mecanismul de
creștere, cu implicarea partenerilor sociali. Măsura propusă, de limitare a
duratei de aplicare la 24 de luni, timp în care angajatul va beneficia de
sprijin pentru calificare, are nevoie de o analiză amănunțită, pentru că în
forma actuală poate produce efecte nedorite.
Dialogul social solid, atât
în format bipartit, cât și tripartit, este esențial pentru rezolvarea
problemelor din piața muncii. Acesta se poate dezvolta în măsura în care
partenerii sociali au capacitate instituțională să adreseze probleme complexe.
Acest lucru se poate rezolva prin implementarea soluției propusă la nivel
european, respectiv alocarea de 0,25% din Fondul Social European (FSE)+ pentru
creșterea capacității partenerilor sociali în Cadrul Financiar Multianual
2021-2027.
Creșterea capacității
partenerilor sociali va contribui și la implementarea Acordului Cadru privind
Digitalizarea, semnat de partenerii sociali europeni, care acoperă și dreptul
la deconectare. O reglementare unilaterală, făcută de Guvern, ar veni prematur
într-un subiect complex în care nici Parlamentul European și nici partenerii
sociali europeni nu s-au putut exprima ferm tocmai din cauza acestei
complexități.
Tot legat de investiții în
forța de muncă, deductibilitatea de 1000 lei/lună din valoarea impozitelor și
taxelor datorate către stat pentru angajarea unui tânăr cu vârsta cuprinsă
între 15 și 24 de ani este bună. De asemenea, este bună și inițiativa
deductibilității de 750 lei/lună pentru angajarea persoanelor între 55-65 de
ani, această măsură încurajând reconvertirea profesională. Ar putea fi chiar
extinsă, după evaluarea impactului generat de măsurile similare anterioare.
Cadrul fiscal
Pentru o dezvoltare durabilă,
mediul de afaceri din Romania își dorește un cadru fiscal competitiv,
predictibil și stabil. Orice discuție despre schimbări fiscale ar trebui să
includă toate părțile interesate și relevante într-o consultare pentru o
proiecție pe termen mai lung și să se fundamenteze pe analize interne, pentru a
nu produce șocuri in piață, așa cum ar putea provoca taxa de „solidaritate”,
discutată în spațiul public de unii dintre membrii Concordia. Orice modificare
ar trebui să se aplice la cel puțin 6 luni după publicare.
Capitolul Fiscalitate a
identificat în mod corect nevoia de reducere a economiei informale, combaterea
evaziunii fiscale, combaterea fenomenului de microîntreprinderi. Considerăm că
statul ar trebui să îmbunătățească actualul proces de colectare a taxelor,
înainte de a împovăra operatorii economici care sunt cei mai mari contribuabili
la bugetul de stat și care au achitat mereu în termen obligațiile, inclusiv în
perioada de pandemie. Eforturile pe care ar trebui să le întreprindă guvernul sunt legate de implementarea unui sistem
fiscal mai corect, mai simplu, eficient, transparent și debirocratizat.
Reducerea ariei de
aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi este o
măsură bună, în unele sectoare este nevoie de descurajarea
microîntreprinderilor cu zero angajați.
Modernizarea ANAF este
absolut necesară, iar toate proiectele subliniate (arhivare electronică
modernă, big data, funcționalitatea și disponibilitatea sistemului informatic,
extinderea serviciilor electronice, etc.) depind în mare măsură de accesarea
serviciilor de cloud, fie el public sau guvernamental. Este deosebit de
important să evităm achizițiile de echipamente on-prem, care să nu fie gândite
în perspectiva adoptării proiectului de cloud public sau guvernamental.
Reforma sistemului de
pensii trebuie să se facă în acord cu PNRR și, totodată, împreună cu măsuri
care să contribuie la reechilibrarea bugetului de stat. De avut în vedere și
maniera în case acest punct se va corobora cu „Consolidarea statutului de piață
emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin:
sprijinirea activă a listării de noi companii”.
Economie
Încurajarea capitalului românesc trebuie să se facă
fără discriminarea capitalului străin care poate aduce know-how, inovație,
cercetare, noi tehnologii inclusiv în sectoarele menționate de Program ca fiind
importante.
Programul vorbește de
reindustrializare prin ecosisteme industriale, tehnologii digitale, materiale
noi și economie circulară, precum și de dezvoltarea sectoarelor de tehnologii
verzi și digital, auto, prelucrare cu gaz ca materie primă, industrii creative.
Sunt toate măsuri pe care le susținem și, așa cum am amintit cu trimitere la
tranzițiile verde și digitală, ele pot fi stimulate cu adevărat în măsura în
care există o imagine de ansamblu asupra seturilor de măsuri, stimulente, etc.
și respectiv a impactului acestora.
În vederea mapării cu
precizie a terenului fertil pentru dezvoltarea acestora, elaborarea Strategiei
industriale poate reprezenta o oportunitate.
Poate cel mai important
punct din program este crearea unui fond de investiții dedicat startup-urilor
inovative în parteneriat cu investitori privați. Acest proiect, daca este
implementat corect, are șanse reale de a dezvolta economia României. Susținem
concentrarea resurselor în zona de inovație, prin promovarea de hub-uri de
inovații și investiții în transformarea digitală reală a IMM-urilor, proiecte
de tip Smart City etc.
Programul prevede
instituirea de urgență a unui mecanism de infuzie de capital în firmele
românești aflate în dificultate, prin cumpărare de acțiuni de către stat și
majorare de capital, cu obligația înstrăinării acțiunilor după o perioadă (5
ani), cu dreptul de preempțiune al celorlalți acționari, la care pot fi
adăugate toate aspectele legate de „Fondul Român de Investiții”. Fără un mod
clar de implementare și definire a termenului „strategic”, măsurile și Fondul
pot crea hazard moral, corupție, distorsionare a competiției.
Ne dorim ca propunerile cu
privire la guvernanța corporativă și managementul performant în instituțiile
publice să fie cu adevărat implementate pentru că, din păcate, o atare măsură
nu a fost niciodată pusă bine în practică, indiferent de guvern.
Este de evitat ca o
eventuală consolidare a agenților economici performanți cu capital de stat să
se facă prin fuziuni cu/achiziții de companii cu pierderi doar pentru a le ține
în viață pe cele din urmă. Mecanismele de piață trebuie să acționeze și în
acest caz.
În domeniul turismului,
salutăm implementarea voucherelor de vacanță pentru 2022 și susținem, printre
altele, măsurile propuse de implementare a Organizațiilor de Management al
Destinației, doar după consultări cu actorii relevanți din industrie, precum
susținem și programele de nișe de turism. Acestea trebuie să facă parte
dintr-un proiect mai amplu, care să vizeze imaginea României, atât ca
destinație turistică, cât și ca destinație de investiții, loc de muncă pentru
lucrători din toată lumea, etc.
Susținem aderarea României
la Spațiul Schengen, inclusă în program drept obiectiv de politică externă,
precum și cea la OCDE, în legătură cu care am depus deja demersuri prin
afilierea la organizația mediului de afaceri pe lângă această organizație,
Business at OECD.
Ne dorim ca România să fie
mai prezentă la Bruxelles, unde se dezbate peste 70% din ceea ce ajunge să fie
legislație națională, iar acest lucru este posibil atât prin profesionalizarea
aparatului de funcționari publici, cât și printr-un dialog cu toate părțile
interesate pe subiecte europene, cât mai devreme în proces.