Improving Social Dialogue in Romania

Improving Social Dialogue in Romania își propune să îmbunătățească dialogul social în România, prin modernizarea procesului de consultare publică și creșterea capacității partenerilor sociali de a fi o voce auzită la nivel european și să mărească vizibilitatea subiectului în viața economico-socială a României.

Obiectivele proiectului

Proiectul își propune să consolideze cadrul și rolul dialogului social prin:

Coeziune

Înțelegerea nevoii fundamentale de dialog între angajatori, sindicate, societatea civilă și autorități. Remedierea problemelor din trecut dă tonul viitorului muncii.

Inovare

Utilizarea instrumentelor digitale pentru modernizarea procesului de consultare în cadrul dialogului social.

Proiectul vrea să ajute la transferul de cunoștințe în domeniul dialogului social și al viitorului muncii, dar și să dezvolte instrumente noi care să le faciliteze.

Implicare

Creșterea capacității de a participa la dialogul social la nivelul UE.

Conștientizare

Creșterea nivelului public de înțelegere a dialogului social și a rolului său în asigurarea păcii sociale.

Descrierea proiectului

Proiectul vrea să ajute la transferul de cunoștințe în domeniul dialogului social și al viitorului muncii, dar și să dezvolte instrumente noi care să le faciliteze.

Un portal de dialog social (SDP) – capabil să aducă într-un format agregat cele mai recente inițiative legislative (în format digital), pozițiile publice ale partenerilor sociali, informații despre cadrul dialogului social, materiale educaționale și secțiuni dedicate fiecăruia dintre partenerii sociali și autorităților relevante.
Un sistem de procesare a documentelor legislative (LDPS) – o platformă concepută pentru a publica automat toate modificările legislative, în mod gratuit.

Dezvoltat în cadrul programului „Social Dialogue-Decent Work” finanțat de Innovation Norway, proiectul își propune să consolideze dialogul social în România, având în vedere numeroasele provocări pe care le vom întâmpina în deceniile următoare. În lipsa unor progrese suficiente pe acest front, România va trebui să lucreze în paralel pentru a atinge acele niveluri și rezultate firești în dialogul social din societățile occidentale, dar în același timp să se pregătească pentru următoarea etapă a acestui dialog, așa cum va fi acesta modelat prin automatizare, digitalizare sau inteligență artificială.

Chiar dacă toate instituțiile, regulile și canalele formale există, concluzia la care a ajuns Concordia este că dialogul social din România este disfuncțional și acest lucru se datorează mai multor motive dificil de abordat, cât și de rezolvat pe termen scurt, având în vedere lipsa unui real interes în acest sens atât din partea autorităților, cât și din partea altor actori implicați în dialogul social.

Diagnosticul este confirmat și de Comisia Europeană în Raportul de țară din 2019 pentru România, afirmând că dialogul social din România este „în mare parte formalist”, „slab”, „ineficient”.

Pentru a facilita transferul celor mai bune practici și pentru a învăța din experiența norvegiană sub aspectul consolidării vocii angajatorilor, Concordia a semnat un parteneriat cu Confederation of Norwegian Enterprises (NHO).