Confederația Patronală Concordia a participat, în calitate de partener de proiect, la inițiativa europeană SEC-CEE: „Perfecționarea modului de a înțelege rolul negocierilor colective la nivel sectorial în contextul multiplelor crize din Europa Centrală și de Est”, un amplu demers de cercetare co-finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul a analizat modul în care dialogul social poate sprijini adaptarea companiilor și a forței de muncă la provocările economice, sociale și climatice, în șase țări din regiune: Ungaria, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.
Raportul de țară pentru România, elaborat cu contribuția experților dr. Alina Pop și dr. Ionuț Anghel pentru Concordia, oferă o imagine detaliată a stadiului actual al dialogului social și al negocierilor colective sectoriale, identificând barierele, oportunitățile și direcțiile de acțiune necesare pentru consolidarea acestora.
Cu toate că Legea 367/2022 (Legea Dialogului Social), ce a modificat cadrul de reglementare anterior, a avut ca scop încurajarea negocierilor colective, cercetarea arată că numărul contractelor colective la nivel sectorial rămâne modest, iar dialogul social este încă slab consolidat în multe domenii economice. În ultimii 15 ani, majoritatea contractelor colective s-au concentrat în sectoarele publice (educație, sănătate), în timp ce în mediul privat s-au semnat foarte puține.
O premieră notabilă este însă contractul colectiv de muncă din sectorul bancar, extins în 2024 la întregul domeniu – un succes semnificativ pentru dialogul social din România, care demonstrează potențialul colaborării între partenerii sociali atunci când există încredere, reprezentativitate și obiective comune.
Două sectoare, două realități diferite
Cercetarea SEC-CEE a analizat în profunzime două sectoare de activitate: bancar și energie, petrol și gaze – oferind o imagine contrastantă asupra stadiului negocierilor colective.
În sectorul bancar, existența unei structuri patronale reprezentative – Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), afiliat Concordia – a facilitat comunicarea și cooperarea între angajatori. Cultura organizațională bazată pe încredere, tradiția dialogului social occidental și dorința de a demonstra stabilitate și seriozitate în relația cu angajații au fost factori determinanți pentru succesul negocierii colective. Contractul sectorial din domeniul bancar include elemente inovatoare: salariu minim superior celui național, clauze privind egalitatea de șanse, nediscriminarea și combaterea hărțuirii, inspirate din standardele Organizației Internaționale a Muncii.
În schimb, în sectorul energiei, deși există federații sindicale și patronale reprezentative – precum Federația Patronală a Energiei (FPE) și ACUE, ambele membre Concordia – nu s-au încheiat contracte colective sectoriale în ultimii 15 ani. Studiul identifică o serie de obstacole: diversitatea companiilor din sector (de la exploatare minieră la producție și distribuție), fragmentarea sindicatelor, lipsa de încredere între partenerii sociali și un cadru legislativ excesiv de rigid.
Ce spun partenerii sociali
Interviurile realizate cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor din cele două sectoare au reliefat o serie de factori favorizanți și bariere în calea negocierii colective:
- Stimulente: existența unor structuri patronale și sindicale puternice, promovarea unei culturi a dialogului, educația liderilor, stimulente fiscale pentru companiile care încheie contracte colective și presiunea pozitivă exercitată de recomandările europene.
- Obstacole: lipsa încrederii, teama de pierdere a competitivității, reglementările excesive, fragmentarea sindicatelor, absența unei protecții clare împotriva conflictelor de muncă și lipsa de pregătire în domeniul negocierilor.
În special în sectorul Energie, complexitatea structurii și diferențele majore între marii producători și companiile mici îngreunează stabilirea unor standarde comune.
Crizele recente, un test pentru dialogul social
Crizele multiple din ultimii ani – pandemia, inflația, războiul din Ucraina și criza energetică – au afectat semnificativ relațiile de muncă și mecanismele de dialog social. În unele cazuri, cum este sectorul bancar, ele au consolidat cooperarea dintre angajatori și sindicate, prin măsuri de protecție și siguranță a angajaților. În altele, precum energia, presiunile economice au diminuat disponibilitatea pentru negocieri.
Crizele au demonstrat însă o lecție comună: dialogul social eficient nu este un lux, ci o necesitate pentru stabilitatea economică și socială.
Concluzii și direcții de acțiune
Raportul SEC-CEE pentru România subliniază că, pentru a transforma dialogul social sectorial într-un instrument real și eficient, este nevoie de:
- profesionalizarea liderilor sindicali și patronali,
- reducerea fragmentării organizațiilor,
- revizuirea cadrului legislativ pentru a acorda mai multă autonomie partenerilor sociali,
- stimulente economice pentru companiile care adoptă contracte colective sectoriale,
- promovarea unei culturi autentice a cooperării între angajatori și sindicate.
Aceste măsuri, combinate cu o implicare activă a autorităților și sprijinul instituțiilor europene, pot transforma dialogul social dintr-un mecanism formal într-un instrument strategic de dezvoltare și competitivitate.
Proiectul SEC-CEE confirmă rolul esențial al Confederației Patronale Concordia în consolidarea dialogului social din România și în promovarea unui model european de relații industriale bazat pe colaborare, responsabilitate și încredere.
Raportul complet poate fi consultat în cadrul proiectului SEC-CEE, co-finanțat de Uniunea Europeană, coordonat de Facultatea de Drept a Universității Eötvös Loránd din Budapesta, cu participarea partenerilor din Europa Centrală și de Est.
