EN
The Hope4AI project continues to explore how organisations can effectively prepare for the integration of artificial intelligence, moving beyond formal strategies to capture how AI readiness is experienced in practice. The latest report, grounded in surveys and in-depth interviews with technology providers, highlights that while AI adoption is accelerating across Europe, organisational readiness remains uneven, particularly in Romania and Hungary.
A central finding of the report is that AI readiness is a multidimensional concept, encompassing infrastructure, data quality, workforce skills, leadership, governance, and organisational culture. Despite operating within the same EU regulatory framework, companies in both countries face gaps between formal compliance and actual implementation capacity. Technology providers consistently point to a fragmented landscape, where a small group of organisations are strategically prepared, a large share remain resistant, and many aspire to adopt AI without fully understanding the transformation required.
The report further underlines that AI is embedded within broader services such as automation, marketing, and workflow optimisation, with companies primarily seeking solutions to concrete business challenges rather than AI itself. Overall, the findings emphasise that successful AI integration depends less on technology itself and more on organisational transformation. Training and upskilling, visionary leadership, and transparent communication emerge as critical enablers, while the absence of coordinated public-private action risks leading to fragmented and potentially ineffective adoption.
RO
Proiectul Hope4AI continuă să analizeze modul în care organizațiile se pot pregăti eficient pentru integrarea inteligenței artificiale, depășind abordările formale și surprinzând modul în care pregătirea pentru AI este resimțită în practică. Cel mai recent raport, bazat pe sondaje și interviuri aprofundate cu furnizori de tehnologie, evidențiază faptul că, deși adoptarea AI se accelerează la nivel european, nivelul de pregătire organizațională rămâne inegal, în special în România și Ungaria.
Un rezultat central al raportului este faptul că pregătirea pentru AI este un concept multidimensional, care include infrastructura, calitatea datelor, competențele forței de muncă, leadershipul, guvernanța și cultura organizațională. Deși operează în același cadru de reglementare al UE, companiile din ambele țări se confruntă cu decalaje între conformitatea formală și capacitatea reală de implementare. Furnizorii de tehnologie descriu în mod constant un peisaj fragmentat, în care un număr redus de organizații sunt pregătite strategic, o parte semnificativă rămâne rezistentă, iar multe aspiră să adopte AI fără a înțelege pe deplin transformarea necesară.
Raportul subliniază, de asemenea, faptul că AI este integrată în servicii mai largi, precum automatizarea, marketingul sau optimizarea fluxurilor de lucru, companiile fiind interesate în principal de soluții la probleme concrete de business, nu de AI ca scop în sine. În ansamblu, concluziile arată că integrarea eficientă a AI depinde mai puțin de tehnologie și mai mult de transformarea organizațională. Formarea și dezvoltarea competențelor, leadershipul vizionar și comunicarea transparentă apar ca factori esențiali, în timp ce lipsa unei acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat riscă să conducă la o adoptare fragmentată și potențial ineficientă.
HU
A Hope4AI projekt továbbra is azt vizsgálja, hogyan készülhetnek fel a szervezetek hatékonyan a mesterséges intelligencia integrálására, túllépve a formális stratégiákon, és feltárva, hogyan jelenik meg az AI-készültség a gyakorlatban. A legfrissebb jelentés, amely felmérésekre és technológiai szolgáltatókkal készített mélyinterjúkra épül, rámutat arra, hogy bár az AI alkalmazása Európa-szerte gyorsul, a szervezeti felkészültség továbbra is egyenetlen, különösen Romániában és Magyarországon.
A jelentés egyik központi megállapítása, hogy az AI-készültség egy többdimenziós fogalom, amely magában foglalja az infrastruktúrát, az adatok minőségét, a munkaerő készségeit, a vezetést, az irányítást és a szervezeti kultúrát. Annak ellenére, hogy a vállalatok ugyanabban az uniós szabályozási keretben működnek, mindkét országban jelentős különbségek vannak a formális megfelelés és a tényleges megvalósítási kapacitás között. A technológiai szolgáltatók következetesen egy széttagolt képet írnak le, ahol egy szűk csoport stratégiailag felkészült, sok szervezet ellenáll, míg sokan úgy törekednek az AI bevezetésére, hogy nem értik teljes mértékben a szükséges átalakulást.
A jelentés továbbá hangsúlyozza, hogy az AI jellemzően szélesebb szolgáltatásokba ágyazódik be, mint például az automatizáció, a marketing vagy a munkafolyamat-optimalizálás, és a vállalatok elsősorban konkrét üzleti problémák megoldását keresik, nem pedig magát az AI-t. Összességében az eredmények azt mutatják, hogy az AI sikeres integrációja kevésbé a technológián, inkább a szervezeti átalakuláson múlik. A képzés és készségfejlesztés, a vízióval rendelkező vezetés és az átlátható kommunikáció kulcsfontosságú tényezők, míg a koordinált köz- és magánszféra együttműködés hiánya széttagolt és potenciálisan hatástalan alkalmazáshoz vezethet.
