Evoluțiile pe marginea schimbărilor climatice și a impactului pe care acestea îl au asupra economiei și societății au demonstrat faptul că, pe lângă țintele de reducere a emisiilor și de limitare a creșterii temperaturii medii globale, dincolo de politicile și măsurile elaborate în acest sens, un rol important pentru asigurarea succesului tranziției către o economie și societate mai verzi îl joacă și guvernanța climatică. De la instrumente și instituții, la procese de planificare, monitorizare și evaluare, guvernanța climatică reprezintă instrumentul prin care se stabilește cadrul general al politicilor de mediu, atât din perspectivă de fond, cât și procedurală.
Unul dintre aceste instrumente este reprezentat de legile climei, mai exact de legea cadru pentru climă. Fără a avea o definiție universal agreată, acest termen este utilizat pentru a desemna instrumentele legale adoptate de către legiuitori la nivel național prin intermediul cărora este conturată o viziune pe termen lung cu privire la acțiunea climatică, precum și mecanismele, procesele, responsabilitățile instituționale necesare pentru implementarea acesteia, în proporții variabile. În august 2023, aproape jumătate din țările europene aveau adoptată o lege cadru a climei, iar alte câteva state erau în proces de adoptare. Cu toate că diferă din perspectiva gradului de asumare a acțiunii climatice, există câteva elemente comune pe care toate aceste legi sunt construite, în proporții diferite, cum ar fi țintele, procesele de planificare și monitorizare, organisme cu rol consultativ formate din experți, aranjamente instituționale și participarea.
Concordia a analizat ecosistemul legilor climei din Europa, începând de la instrumentul supranațional adoptat la nivelul Uniunii Europene – Legea Europeană a Climei, și continuând cu principalele caracteristici ale legilor adoptate la nivelul statelor membre. Raportul rezultat reliefează atât similitudinile, cât și diferențele din perspectiva angajamentelor asumate de către statele membre prin aceste legi, precum și nevoile mediului de afaceri, la care ar putea răspunde un astfel de instrument la nivelul României.