Tehnologia
ajută, chiar dacă resursa umană rămâne critică, dar e nevoie de implementarea
proceselor tehnologice în funcţie de nevoia de business, nu doar de dragul unei
„etichete“, au mai spus speakerii conferinţei.
„Cuvântul
de bază este investiţie, cu siguranţă. Evident, şi o strategie bună, bine pusă
la punct“, a spus Horaţiu Ţepeş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din
România, care a participat într-unul dintre panelurile conferinţei.
Mihai
Matei, CEO Essensys Software şi vicepreşedinte Concordia, a vorbit în cadrul
conferinţei despre cum poate ajuta industria de software din România la
creşterea producţiei cu valoare adăugată mai mare în România. De asemenea,
a mai punctat el, mediul antreprenorial din România a prins avânt şi ambiţiile
antreprenorilor sunt mai mari.
„Dincolo
de avantajele economice şi sistemice, văd că România a ajuns într-un punct în
care antreprenorii au ajuns să simtă o energie în piaţă şi există ambiţii. De
ce cred că trebuie să ne punem problema să creăm valoare adăugată mai mare în
economie? Este tocmai pentru a exploata acest potenţial pe care îl vedem şi îl
simţim în România“, a spus Mihai Matei.
Sergiu
Manea, CEO BCR şi vicepreşedinte Concordia a subliniat, în cadrul
prezentării sale, necesitatea parteneriatelor dintre liderii de business. De
asemenea, a mai spus el, finanţare există, fie că este vorba de fonduri
europene, ajutoare de stat, finanţări bancare sau un mix între acestea.
„Cred
că avem un teren, cred că avem cu ce să finanţăm. În primul rând avem cu cine:
dumneavoastră. Avem nevoie de o nouă cultură, avem nevoie de o nouă abordare şi
insist foarte, foarte mult pe colaborare. De acum înainte vom creşte la un ritm
cel puţin ca cel pe care l-am avut acum, numai dacă o vom face împreună“, a
spus Sergiu Manea.
Nevoia
de dialog cu factorul politic, o preocupare constantă în mediul de business,
a fost evocată de mai multe ori de către antreprenorii şi bancherii prezenţi
la eveniment. Discuţiile vin în contextul în care cele mai multe modificări
fiscale, cu impact major în mediul de business, au fost luate de către guvern
fără a ţine cont de sfaturile reprezentanţilor mediului de afaceri. Situaţia
lipsei de dialog este veche, însă numai în ultima jumătate de an s-a decis cea
mai mare creştere de taxe şi introducere de taxe noi din ultimii 30 de ani,
iar, recent, guvernul a decis creşterea salariului minim de la 3.300 de lei la
3.700 de lei brut, măsură care modifică grilele salariale a peste 2 milioane
de angajaţi, majoritatea din mediul privat.
„Am
impresia că în discuţiile pe care noi le avem acolo, la nivel central,
predictibilitatea a devenit un cuvânt gol, deşi el nu este. Şi mediul de
business resimte această lipsă de predictibilitate, că în loc să îţi petreci
energia încercând să creşti valoarea adăugată, tu de fapt îţi petreci energia
încercând să eviţi tot felul de meteoriţi care vin din partea celor care ar
trebui să te ajute“, a spus Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei
Patronale Concordia.
În
cel de-al doilea panel al conferinţei discuţiile s-au axat pe finanţare, în
special pe finanţare din zona fondurilor europene. Oana Bâra, coordonator
programe de finanţare la BCR, a făcut o trecere în revistă a oportunităţilor
de finanţare pentru mediul de business şi a provocărilor atragerii de fonduri
europene.
„Antreprenorii
nu mai vin cu cărucioare pentru proiectele pe fonduri europene, acum totul
este e digitalizat. Nu înseamnă neapărat că a şi scăzut numărul de documente.
Birocraţie există. Nu putem să spunem că nu există şi mare parte din ea este
necesară. Tot ce înseamnă fonduri europene, aşa cum vedem şi din denumire,
vin la pachet de la nivel european, cu un set de reguli“, a spus Oana Bâra.
Radu
Burnete, director executiv, Concordia
► Ne dorim să intrăm
adânc în câteva sectoare şi industrii care ni se par atrăgătoare din punctul
ăsta de vedere. Că e vorba de agricultură, că e vorba de chimie, că e vorba de
industriile care pot închide deficitul comercial, ne dorim să le să le analizăm
în profunzime şi de la birou, uitându-ne la datele economice, dar şi discutând
cu unii dintre antreprenori să vedem ce lipseşte, ce mai trebuie, astfel încât
să putem pune guvernanţilor pe masă nu doar o idee.
► România are o bază
industrială destul de solidă. Asta vine şi dintr-o moştenire, vine şi din
eforturile pe care le faceţi dumneavoastră şi le fac şi mulţi alţii. Şi doi,
avem şi o industrie de software cu care ne tot mândrim.
► Şi
punând aceste două lucruri cap la cap, mie îmi vine această întrebare: putem
găsi sau crea sinergii între industria de software şi industria asta hardware,
să-i spunem industria care produce, produce lucruri, astfel încât să accelerăm
toate aceste procese de robotizare, de automatizare, de digitalizare?
► Dacă
ne uităm la politicile publice, România are cele mai mici cheltuieli pe de
cercetare şi dezvoltare din Europa. Aş face şi un test în sală. Dacă cineva
dintre voi ştie sau a lucrat vreodată cu un institut de cercetare din România.
Văd două mâini ridicate şi asta spune ceva. Nu doar că nu lucrăm împreună cu
ele, dar nici nu le prea ştim.
► Am impresia că în
discuţiile pe care noi le avem acolo, la nivel central, predictibilitatea a
devenit un cuvânt gol, deşi el nu este. Şi mediul de business resimte această
lipsă de predictibilitate, că în loc să îţi petreci energia încercând să creşti
valoarea adăugată, tu de fapt îţi petreci energia încercând să eviţi tot felul
de meteoriţi care vin din partea celor care ar trebui să te ajute.
Mihai
Matei, CEO Essensys Software şi vicepreşedinte Concordia
► Am
vrea să nu mai vedem măsuri pompieristice luate de azi pe mâine, care ne dau
peste cap businessurile. Altă zonă e zona de piaţa muncii. Noi, antreprenorii,
cred că în toate industriile ne-am confruntat sau ne confruntăm cu probleme în
a găsi oameni.
► Ne
uităm cum putem să facem piaţa muncii mai bună pentru businessuri. Ne uităm la
dialogul social, ne uităm la cum putem să avem un echilibru între mişcările
sindicale şi patronat. Da, evident, Concordia este în zona de patronat. Ne
uităm la educaţie, ne uităm la cum am putea să facem sistemul de educaţie mai
adaptat la ce urmează în viitor. Nu în ultimul rând, ne gândim şi discutăm
foarte des despre cum putem să creştem valoarea adăugată în economie şi asta
este şi tema discuţiei de azi.
► Dacă
vă uitaţi la temele astea, orice măsură în zona de fiscalitate, în zona de
piaţă a muncii, orice măsură, orice politică publică, orice lege în zona asta
ne afectează businessurile în mod direct. Da, şi aici apare destul de evident
de ce e foarte important să avem o astfel de asociaţie care să fie
reprezentativă în acest dialog şi e mai simplu de văzut ce s-ar întâmpla dacă
în acest dialog nu ar exista o contraparte relevantă.
► Dincolo
de avantajele economice şi sistemice, văd că România a ajuns într-un punct în
care antreprenorii au ajuns să simtă o energie în piaţă şi există ambiţii. De
ce cred că trebuie să ne punem problema să creăm valoare adăugată mai mare în
economie? Este tocmai pentru a exploata acest potenţial pe care îl vedem şi îl
simţim în România. Motivul pentru care am rămas să construim în această ţară
este modul în care putem să ne realizăm aceste ambiţii. Sistemic, dacă creăm
valoare adăugată mai mare, vom avea companii mai puternice şi mai relevante.
Sergiu
Manea, CEO BCR şi vicepreşedinte Concordia
► Concordia
îşi propune să facă ceva ce alte organizaţii, parte din Business Europe, au
reuşit să facă: să devină părţi active, nu numai în dialogul social, ci şi în
construcţia strategiei economice a ţărilor respective. Concordia nu este o
organizaţie de lobby care rezolvă probleme, deşi ne exprimăm opiniile destul de
apăsat, dacă aţi observat în ultimii ani. Îşi doreşte să fie o organizaţie care
să strângă împreună antreprenori, indiferent de capitalul pe care îl au, care
îşi desfăşoară activitatea în România şi încearcă să facă din această ţară una
mai bună şi mai prosperă. Concordia îşi desfăşoară activitatea sub steagul
creării de prosperitate şi de viitor pentru această ţară.
► România
are o poziţie marginală în producţia mondială din lanţurile de valoare. Cum
măsurăm asta? Ne uităm la cheltuielile de R&D şi, de asemenea, la valoarea
adăugată brută. După cum vedeţi, la valoarea adăugată brută stăm puţin mai bine
decât în zona de R&D. Dar ce ne arată asta? Ne arată, de fapt, că e posibil
ca acea poziţie în valoarea adăugată brută în lanţuri să nu fie sustenabilă.
► Criza
demografică include, bineînţeles, elemente legate de sporul natural, dar şi
elemente legate în mod semnificativ de imigraţie şi migraţie. Ştiu că, în
calitatea dumneavoastră de antreprenori aici, în această zonă şi nu numai, vă
confruntaţi cu toate aceste elemente.
► Oportunităţile
sunt. Şi aţi auzit o spusă de oameni în repetate rânduri. România poate fi
exportator de securitate. Trebuie să fie exportator de securitate. Are cu ce să
fie exportator de securitate. România poate fi un vector important în trecerea
sau în transformarea la industriile 4.0 şi România, pentru că pleacă de la
acelaşi nivel cu multe alte ţări. Bineînţeles, având în vedere că poate fi un
lider în 4.0 poate fi un lider în transformarea sustenabilă.
► Oportunităţile
există. Şi aţi auzit această afirmaţie repetată de multe ori. România poate fi
un exportator de securitate. Trebuie să fie un exportator de securitate. Are
resursele necesare pentru a fi un exportator de securitate. România poate fi un
vector important în trecerea sau în transformarea către industriile 4.0.
România, plecând de la acelaşi nivel cu multe alte ţări, poate fi un lider în
4.0 şi un lider în transformarea sustenabilă.
Horaţiu
Ţepeş, fondator şi CEO Bilka
► Cuvântul
de bază este investiţie, cu siguranţă. Evident, şi o strategie bună, bine pusă
la punct. Ne-am asumat şi rolul de lider de piaţă pentru dezvoltarea de noi
produse şi de a da trendul în piaţă şi e evident, sunt posibilităţi nelimitate.
► La
export doar cerul este limita şi noi în acest sector, din 248 de milioane de
euro cifră de afaceri, la 2023 am realizat 40 de milioane de euro la export,
preponderent pe ţările vecine, dar sunt posibilităţi foarte mari şi peste
ocean.
► Suntem
într-adevăr, aşa cum am spus mai devreme, fiind în industria materialelor de
construcţii şi dependenţi de piaţa domestică, suntem sugrumaţi în desfacerea pe
pieţele vecine, pentru că nu avem acolo fabrică. Lucrăm intens la proiectul
ăsta. Sper ca până la final de an să avem ceva conturat cu producţia într-o
ţară vecină.
► Consumul
nostru este 140.000 de tone de tablă vopsită. Luăm de la Galaţi puţin peste 50%
din capacitatea lor, aproximativ 40-45.000 de de tone.
► Am
creat noi locuri de muncă, dar în acelaşi timp am investit foarte mult şi în
digitalizare. O digitalizare care să ne ajute. Aş menţiona un lucru: eu cred că
digitalizare nu stabileşte şi nu consolidează relaţiile dintr-o companie şi
mecanismele dintr-o companie.
Lucian
Ulmanu, CEO ARKA Smart Parcel Lockers
► Acum
ne străduim să scalăm şi să scalăm corect. Consider că una dintre cele mai mari
pierderi ascunse dintr-o companie, indiferent că e de producţie sau nu, este
optimizarea proceselor. Aici, în urmă cu 6-7 ani, noi eram o companie
acreditată de ANRE să facem audituri complexe, gradul doi în industrie pentru
foarte multe fabrici.
► Am
văzut de la ferme, fabrici de armament, combinate chimice şi am învăţat multe
lucruri şi la un moment dat am venit cu un lucru în plus pe piaţă, pentru că
noi doream să şi implementăm măsurile de eficienţă energetică şi am zis ok,
haideţi să eficientizăm şi procesele de producţie, cu reducerea timpilor de
producţie a oamenilor şi a utilajelor.
► Ideea este că înainte
să eficientizezi prin a pune panouri solare, de exemplu, ceea ce este cel mai
la îndemână, trebuie să ne gândim ce eficientizăm. Încercăm să acoperim de
foarte multe ori pierderi, pentru că ne ia valul şi de multe ori uităm că plimbă
o hârtie.
Violeta
Balint, director general Sennheiser Braşov
► Am
avut avantajul unei noi investiţii din partea grupului şi atunci când începi de
la zero este mai uşor să construieşti şi pe zona digitală şi să îţi
construieşti inclusiv infrastructura care să susţină digitalizarea, pentru că
nu poţi face digitalizare fără să ai pe ce să te bazezi. Avem un grad mare de
digitalizare în cadrul proceselor de producţie. O mare parte din producţia
noastră presupune proces manual de asamblare, iar acolo unde am putut folosi
zona digitalizării pentru a folosi mai bine forţa umană, acolo unde ea aduce
valoarea adăugată, am făcut-o.
► Digitalizarea
nu cred că e o idee neapărat relevantă şi nu neapărat bună peste tot. În primul
rând, cred că trebuie să ai o strategie clară ce poţi să faci cu ceea ce ai şi
ce îţi doreşti şi aduce valoarea adăugată ulterior produsului şi proceselor
tale. Diversitatea în zona digitalizării, de asemenea, este mare. Poţi avea
foarte multe zone în care să digitalizez şi nu întotdeauna să ştie exact ce
faci cu ele, în aşa fel încât să se aducă valoarea adăugată.
Bogdan
Cernescu, head of corporate banking, BCR
► Încercăm
să înţelegem trenduri şi să funcţionăm ca un fel de curator de idei. Asta în
primul rând. În al 2-lea rând, şi menirea noastră ca bancă, s-a schimbat foarte
mult pe parcursul ultimelor cincinale, ca să zic aşa. Nu suntem doar un
mânuitor de bani, încercăm să devenim mai mult de atât, dincolo de asigurator
de idei, integrator de soluţii de finanţare.
► Şi
ce încercăm să facem este, înţelegând industriile şi narativul fiecărui client
în industria lui, să construim mixul de finanţare cel mai relevant, care nu
trebuie să fie neapărat un credit bancar, ci poate să combine ideea de credit
bancar cu fondurile europene care nu sunt puţine.
► Şi
practic, lucrând împreună cu sectorul privat şi cu sectorul public, să
identificăm mixul cel mai consistent şi cel mai coerent pentru ideea
respectivă, pentru businessul respectiv, pentru zona respectivă, astfel încât
să contribuim într-un mod net la construirea de ecosisteme de business şi
ecosisteme sociale în toate zonele, regiunile în care noi funcţionăm.
► Să
investim mult în educaţie şi să folosim toate mijloacele posibile să construim
în continuare prosperitate în România, astfel încât România să rămână o ancoră
de stabilitate în zonă, să încercăm să exportăm această stabilitate în plan
european şi euro-asiatic, astfel încât să rămânem relevanţi în acest ecosistem.
Oana
Bâra, coordonator programe de finanţare BCR
► În
momentul de faţă antreprenorii au mai multe posibilităţi şi cred că ar trebui
să pornească de la nevoia de finanţare, să vadă câţi bani are nevoie, pentru ce
şi când are nevoie de ei. Dacă are nevoie de mai mulţi bani decât poate să
ducă, o variantă foarte OK sunt granturile. Un dezavantaj este că de cele mai
multe ori poate să dureze mai mult până când accesezi efectiv fondurile.
► Dacă
ai nevoie de bani foarte repede, poate mai simplu să mergi pe o variantă de o
finanţare bancară, dar care are în spate o garanţie. Fie că discutăm de o
garanţie de stat, fie că discutăm de o garanţie de portofoliu, tot vine la
pachet cu o serie de avantaje pentru antreprenor.
► Nu
doar perioada care urmează este cea mai bună pentru atragerea de fonduri UE, ci
şi prezentul, pentru că suntem la congruenţa mai multor surse de finanţare
europeană. Dacă discutăm, avem la dispoziţie peste 50 de miliarde de euro în
cadrul politicii de coeziune.
► Antreprenorii
nu mai vin cu cărucioare pentru proiectele pe fonduri europene, acum totul este
digitalizat. Nu înseamnă neapărat că a şi scăzut numărul de documente.
Birocraţie există. Nu putem să spunem că nu există şi mare parte din ea este
necesară. Tot ce înseamnă fonduri europene, aşa cum vedem şi din denumire, vin
la pachet de la nivel european, cu un set de reguli.
Tibor
Berszány, fondator şi director general Bertis
► Categoric
am folosit fonduri europene. Nu de mult timp, la Terimpex am folosit fonduri
europene pentru două proiecte, pe măsura 4.2. Unul mai mare, unde am făcut o
dezvoltare, respectiv două clădiri: una de logistică şi una de depozitare, de
congelare.
► Acum,
mai nou, anul acesta am depus şi la Sfântul Gheorghe, la Bertis şi la Terimpex
cereri pentru fonduri. Urmărim acum tema de economie circulară şi dorim să
retehnologizm fabrica de la Sfântul Ghoerghe, care este de peste 20 de ani,
respectiv să schimbăm instalaţiile frigorifice. Instalaţiile frigorifice
funcţionează pe freon, care nu mai este în normele de protecţie a mediului, şi
vrem să schimbăm tehnologia pe dioxid de carbon, respectiv aceste noi
echipamente vor fi dotate cu recuperator de căldură.
► La
Gheorgheni avem o construcţie nouă de fabrică, specializată pe HoReCa. Produse
gata de consum, nu neapărat mezeluri.
Mihnea
Muntean, fondator ArtDecor
► Avem
doar 10% contracte directe cu statul. În rest mergem subcontractaţi
specializaţi, proiecte speciale, lucrăm şi pentru unele multinaţionale şi
privaţi HoReCa. Vindem în mare parte în România, pentru că cererea este foarte
mare aici. Deocamdată nici nu reuşim noi să facem faţă distracţiei de aici.
► Una
dintre preocupările majore, cel puţin în cazul meu şi da, până la urmă, la
marea majoritate a antreprenorilor, este legată de forţa de muncă. Încercăm să
facem activitatea mai performantă, însă tot depindem de forţa de muncă.
► Există
loc de tehnologizare într-o fabrică cum este a noastră, dar cu anumită limită,
adică ei sunt foarte buni pentru lucrurile repetitive, dar în momentul în care
trebuie să intervină omul neapărat, noi suntem o într-o zonă în care
creativitate e un punct forte.
Vlad
Neagu, cofondator Regalina
► Regalina
este o afacere de familie care a luat naştere în 1994. Este o activitate în
agricultură, este o activitate integrată. Avem ca şi produs principal oul de
consum. Avem zona de agricultură, ne producem cerealele, fabrica de nutreţuri
combinate. Ca ordin de de mărime folosim în jur de 15-17.000 tone de cereale
anual.
► În
general, titlurile proiectelor noastre sună de felul următor: modernizare şi
extindere. Cam cu asta ne-am ocupat în ultimii ani. Investim anual milioane
bune de euro, cu ajutorul fondurilor europene, din profit reinvestit, cu
ajutorul cu partenerilor.
► Pentru
creşterea capacităţilor şi pentru modernizare a unor utilaje care deja o uzură,
am găsit variante de a le finanţa. Bineînţeles că este o perioadă de
monitorizare pentru care trebuie să aştepţi poate 4-5 ani, dar ulterior poţi pe
acelaşi obiectiv să ai un nou proiect.