Pachetul propus vizează șapte domenii strategice de acțiune: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică. Economia românească are resurse, industrii competitive și capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv și lasă puțin spațiu pentru accelerarea investițiilor.
„România este într-un moment de inflexiune: fie continuă pe traiectoria dezechilibrelor – consum bazat pe taxe, improvizații fiscale, investiții blocate și stat lent – fie transformă presiunea actuală într-o oportunitate către modernizare, stimularea investițiilor în sectoare cheie cu valoare adăugată, digitalizare, energie competitivă și politici industriale inteligente.” a declarat Dan Șucu, Președintele Confederației Patronale Concordia.
IMCA 0,5% în 2026 înseamnă doar înjumătățirea problemei
Eliminarea acestui impozit ar fi eliberat în economie 1,3-1,5 miliarde lei pentru investiții productive în sectoare esențiale precum IT&C, comerț, transport și producție. IMCA va continua să descurajeze și să blocheze investiții în domenii cu valoare adăugată mare, afectând capacitatea companiilor de a se dezvolta și a concura în regiune și pe piețele internaționale.
Stabilitate fiscală și predictibilitate
Concordia solicită menținerea cotei unice de impozitare, care și-a dovedit viabilitatea și a sprijinit dezvoltarea clasei de mijloc în ultimul deceniu. Orice modificare fiscală semnificativă trebuie anunțată cu un termen minim de 6 luni înainte de aplicare și integrată într-un calendar multianual de politici fiscale. Stabilitatea fiscală și predictibilitatea sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și pentru planificarea pe termen lung a companiilor.
Digitalizare și debirocratizare – creștere fără presiune bugetară
Simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea reprezintă priorități imediate cu impact economic și social major. Implementarea unei platforme unice de raportare fiscală și statistică, a dosarului electronic unic pentru companii și digitalizarea ANAF ar reduce timpul de conformare cu 30-40% și ar crește colectarea voluntară cu 10-20%. Reducerea gap-ului de TVA cu doar 5 puncte procentuale ar aduce aprox. 1,4 miliarde euro anual la bugetul de stat. Combinarea digitalizării ANAF cu o inspecție administrativă unică, coordonată digital, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC și Mediu într-o singură vizită la contribuabil, ar reduce semnificativ costurile de conformare pentru companii.
Mobilizarea capitalului autohton – un miliard de euro pentru investiții
Mobilizarea capitalului autohton constituie un pilon esențial al relansării economice. Concordia propune creșterea capacității fondurilor de pensii de a investi în economia reală prin majorarea plafonului legal pentru investiții în fonduri de private equity și venture capital la 5-10% din active, aliniat practicilor europene. Această măsură ar mobiliza peste un miliard de euro capital autohton către dezvoltarea IMM-urilor și start-up-urilor, fără costuri pentru bugetul de stat.
Pentru stimularea inovării și investițiilor, pachetul include introducerea creditelor fiscale și deductibilităților de 150-200% pentru investițiile productive, un regim fiscal pentru business angels și implementarea unui sistem IP Box pentru valorificarea proprietății intelectuale dezvoltate în România. Studiile arată că investițiile IT au un efect multiplicator ridicat: 1 euro investit generează 3-5 euro în PIB, iar companiile care adoptă soluții digitale își cresc productivitatea cu 15-30%. Pe termen mediu, astfel de măsuri cresc valoarea adăugată internă, stimulează exporturile și competitivitatea firmelor românești, extinzând baza de impozitare.
Deblocarea creditării și a lichidități
Eliminarea suprataxării sectorului bancar și recunoașterea deductibilității integrale a pierderilor din cesiunile de creanță ar debloca 4-6 miliarde lei anual pentru creditare nouă, sprijinind IMM-urile și investițiile productive, și ar genera venituri suplimentare la buget de peste 360 milioane lei prin creșterea tranzacțiilor și reducerea creditelor neperformante. Accesul la finanțare este critic pentru relansarea economiei, iar relaxarea presiunii fiscale asupra băncilor ar permite redirecționarea resurselor către investiții, consum și incluziune financiară.
Piața muncii – competențe pentru economia digitală
România are cel mai scăzut nivel al competențelor digitale din UE, o rată a ocupării sub media europeană și un cost ridicat al muncii raportat la productivitate. Pentru piața muncii, direcțiile structurale necesare propuse de Concordia vizează:
- Scheme de formare și recalificare: adaptarea competențelor la economia digitală pentru 300.000+ persoane în doi ani, cu impact direct asupra productivității (+6-12%). Fiecare 1 leu investit în formare generează între 2,5 și 4 lei în economie, conform estimărilor OECD.
- Reintroducerea unui mecanism tip kurzarbeit: poate proteja între 250.000 și 400.000 de locuri de muncă în perioade de criză și schimbări structurale în economie și poate fi finanțat din fonduri europene.
Accelerarea absorbției fondurilor europene
Pachetul include măsuri concrete pentru accelerarea accesului la fondurile europene prin standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante și introducerea plăților rapide. Mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din cele 44,4 miliarde disponibile pentru perioada 2021-2027 – o oportunitate care nu poate fi ratată în contextul actual al presiunilor bugetare.
Infrastructura strategică – energie și transporturi
Reindustrializarea României depinde critic de accesul la energie sigură și la prețuri competitive. Solicităm stabilitate legislativă și eliminarea taxelor pe cifra de afaceri, măsuri care ar debloca investiții necesare de 1,5 miliarde de euro anual în modernizarea rețelelor de distribuție. Simultan, pentru a menține competitivitatea transportatorilor români pe piața europeană, cerem reluarea rapidă a mecanismului de returnare a accizei la carburant pe tot parcursul anului 2026, o măsură vitală pentru a opri fenomenul alimentării flotelor în țările vecine și care generează o pierdere directă pentru bugetul de stat. Fără energie sigură și logistică eficientă, nu putem discuta despre creștere economică sustenabilă.
Impactul economic așteptat
Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera:
- Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții
- Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual
- Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40%
- Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă
„Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” susține Mihai Matei, Vicepreședinte, Confederația Patronală Concordia. „Prin implementarea acestor măsuri, decidenții publici pot reda încrederea mediului de afaceri, pot încuraja investițiile și crearea de locuri de muncă și pot consolida rolul României în economia europeană.”
Pachetul de măsuri reprezintă un cadru pragmatic de acțiune pentru decidenții politici, axat pe stabilitate, investiții și creșterea valorii adăugate, implementate într-o formulă de parteneriat între stat și mediul privat.
