La aproape 18 luni de la publicarea raportului coordonat de Mario Draghi privind competitivitatea economiei europene, diagnosticul este astăzi larg împărtășit: Europa trebuie să accelereze reformele pentru a rămâne competitivă într-un context global tot mai complex. Întrebarea nu mai este ce trebuie făcut, ci dacă Europa reușește să livreze rezultatele promise.
În analiza recentă realizată de BusinessEurope, organizație din care face parte și Confederația Patronală Concordia, companiile europene subliniază că mediul economic s-a schimbat semnificativ în ultimul an. Tensiunile geopolitice cresc, competiția globală pentru tehnologii avansate se intensifică, iar diferența de productivitate dintre Europa și Statele Unite continuă să se adâncească. În același timp, costurile energiei rămân structural mai ridicate decât în economiile concurente, iar volatilitatea globală afectează deciziile de investiții pe termen lung.
Mediul de afaceri european recunoaște angajamentul politic reînnoit al instituțiilor europene pentru competitivitate, securitate economică și reducerea poverii de reglementare, în linie cu recomandările formulate în rapoartele coordonate de Enrico Letta și Mario Draghi. Cu toate acestea, companiile nu resimt încă suficient aceste schimbări în activitatea de zi cu zi.
Legislația complexă, fragmentarea pieței unice, costurile ridicate ale energiei, deficitul de competențe și accesul limitat la capital de risc pe termen lung continuă să limiteze creșterea, inovarea și dezvoltarea companiilor europene. În paralel, transformarea tehnologică globală se accelerează. Europa trebuie nu doar să inoveze, ci și să creeze condițiile pentru scalarea tehnologiilor noi și adoptarea lor rapidă în economie, inclusiv în rândul întreprinderilor mici și mijlocii.
Concluzia raportului este clară: forța economică a Europei stă la baza prosperității, rezilienței și influenței sale globale, iar etapa următoare a agendei europene trebuie să fie definită de implementare rapidă și coerentă.
Ce arată evaluarea pentru România
Contribuția României la această analiză indică o percepție mixtă privind evoluția competitivității europene. Mediul de afaceri consideră că orientarea generală a politicilor europene este ușor mai favorabilă competitivității decât în urmă cu 12 luni, însă mediul investițional la nivel european este perceput ca fiind în mare parte neschimbat.
Principalele provocări pentru atractivitatea investițională a Uniunii Europene sunt identificate în cinci domenii:
- capacitatea de inovare,
- mediul de reglementare,
- costurile energiei,
- accesul la finanțare,
- deficitul de competențe.
În România, mediul de afaceri semnalează câteva obstacole structurale majore. Investițiile în cercetare și dezvoltare sunt afectate de ritmul lent al reformelor legislative și de incertitudinea privind facilitățile fiscale pentru R&D, accesul limitat la capital pe termen lung și deficitul de competențe specializate. În cazul adoptării inteligenței artificiale, principalele bariere sunt lipsa competențelor digitale și AI, costurile ridicate de implementare și investițiile insuficiente în infrastructura digitală.
Implementarea PNRR – progrese limitate
Evaluarea mediului de afaceri indică și o nemulțumire privind ritmul de implementare al Planului Național de Redresare și Reziliență. Printre problemele identificate se numără birocrația ridicată, întârzierile în implementare, supra-contractarea unor proiecte fără capacitate administrativă suficientă și o prioritizare insuficientă a investițiilor cu impact structural asupra economiei.
Totuși, planul a avut și efecte pozitive: a contribuit la îmbunătățirea planificării reformelor pe termen mediu și a accelerat anumite procese de digitalizare în administrația publică.
Reformele necesare pentru competitivitate
Pentru perioada următoare, mediul de afaceri din România evidențiază câteva priorități esențiale pentru consolidarea competitivității:
- un cadru fiscal stabil și predictibil, bazat pe lărgirea bazei de impozitare și combaterea evaziunii;
- reforme în educație și politici active pe piața muncii pentru a reduce deficitul de competențe;
- accelerarea digitalizării administrației publice;
- investiții masive în infrastructura energetică și rețelele de distribuție;
- stimularea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare.
În același timp, companiile românești continuă să se confrunte cu acces limitat la finanțare non-bancară și la capital de risc, ceea ce restrânge oportunitățile de creștere și inovare, în special pentru IMM-uri.
De la strategie la rezultate
Mesajul central al analizei BusinessEurope este că Europa are deja direcția strategică corectă. Provocarea majoră este transformarea ambiției politice în rezultate concrete.
Pentru România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu, competitivitatea economică va depinde de capacitatea de a accelera reformele, de a simplifica reglementările și de a crea un mediu investițional stabil care să susțină inovarea și dezvoltarea companiilor.
În acest proces, organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri, precum Confederația Patronală Concordia, continuă să contribuie activ la dialogul european privind viitorul competitivității economiei europene.
