Cel mai recent raport al Organizației Internaționale a Angajatorilor (IOE), intitulat „The Business Pathway to Circular Economy: Global Insights and Regional Dynamics”, oferă o analiză globală amplă despre modul în care modelele de economie circulară pot transforma producția, ocuparea forței de muncă și sustenabilitatea. Sprijinit de Uniunea Europeană, raportul evidențiază potențialul economic, social și de mediu al circularității, subliniind în același timp urgența unor politici coerente, a dezvoltării de competențe noi și a implicării active a mediului de afaceri.
Economia circulară nu mai este un concept de nișă, ci o necesitate strategică. În ciuda interesului tot mai mare la nivel politic, rata globală de circularitate a scăzut la 6,9% în 2024 (de la 9,1% în 2018), ceea ce arată o dependență persistentă de materiile prime virgine. Totuși, dacă este implementată eficient, tranziția circulară ar putea reduce emisiile din sectoare precum cimentul, oțelul, plasticul și aluminiul cu până la 40% până în 2050.
Rolul mediului de afaceri și al organizațiilor patronale
Organizațiile de angajatori și mediul de afaceri (EBMOs) sunt actori-cheie ai tranziției către economia circulară. Ele ajută companiile – în special IMM-urile – să navigheze în peisajul complex al reglementărilor, să acceseze finanțări și să dezvolte competențe.
- EBMOs pot anticipa schimbările legislative, pot sprijini formarea profesională și pot conecta firmele cu ecosisteme de inovare și finanțare.
- Exemple de bună practică provin de la Confederația Patronală Concordia (România), CII (India) și CNI (Brazilia), care promovează formarea și adoptarea de practici circulare în mediul privat.
Tranziția către economia circulară este un generator de locuri de muncă: estimările arată că la nivel global ar putea apărea 7-8 milioane de noi locuri de muncă până în 2030, mai ales în domenii precum reparare, reciclare și reutilizare.
Totuși, această transformare presupune o respecializare majoră și reorganizarea pieței muncii:
- IMM-urile se confruntă cu bariere în accesul la finanțare și instruire;
- Muncitorii din economia informală – care reprezintă 60% din forța de muncă globală – trebuie integrați în sistemele circulare;
- Educația profesională și învățarea pe tot parcursul vieții devin esențiale pentru lucrători din toate categoriile, cu programe adaptate pe regiuni și sectoare.
Raportul oferă o serie de recomandări concrete pentru companii și organizațiile de angajatori:
- Dezvoltarea expertizei interne în domeniul economiei circulare și folosirea auditului de circularitate (ISO 59020, indicatori CTI);
- Promovarea unor politici armonizate, care să echilibreze costurile, inovația și incluziunea;
- Crearea de huburi regionale de circularitate, care să conecteze guverne, mediul academic și mediul privat;
- Îmbunătățirea accesului la finanțare verde și la stimulente fiscale pentru IMM-uri;
- Integrarea competențelor verzi în sistemele de formare profesională și în programele de ucenicie.
Tranziția către o economie circulară de succes depinde de colaborarea dintre guverne, angajatori și lucrători. Raportul IOE subliniază că economia circulară reprezintă o cale către reziliență economică, locuri de muncă de calitate și dezvoltare sustenabilă – dar numai dacă politicile sunt coerente, incluzive și orientate spre mediul de afaceri.
