Confederația Patronală Concordia lansează joi, 13 noiembrie 2025, „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară”, realizat de Deloitte România.
Analiza oferă o radiografie la zi a sistemului agro-alimentar românesc și vine cu soluții concrete pentru creșterea competitivității, reducerea deficitului comercial și dezvoltarea lanțurilor valorice interne.
România dispune de una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană – aproximativ 57% din teritoriul național – însă productivitatea și gradul de integrare a producției în lanțurile valorice rămân sub media europeană, iar exporturile continuă să fie dominate de produse primare, cu o valoare adăugată redusă.
Deficitul comercial agroalimentar a ajuns în 2024 la 3,3 miliarde de euro, contribuind cu peste 10% la deficitul comercial total al economiei – o problemă structurală care necesită politici de investiții, resurse, integrare și modernizare.
Conform studiului, România are potențial să devină un actor competitiv pe piața agroalimentară europeană dacă dezvoltă politici coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile, să reducă fragmentarea și să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori și retaileri.
Sunt analizate trei domenii strategice care definesc capacitatea agriculturii românești de a genera valoare adăugată:
1. Producția agricolă primară, unde se află cea mai mare parte a resurselor, dar și cele mai accentuate probleme structurale – de la fragmentarea terenurilor la îmbătrânirea forței de muncă;
2. Procesarea alimentară, unde există potențialul cel mai mare de transformare economică, însă productivitatea este de trei ori mai mică decât media europeană;
3. Distribuția și comercializarea, unde lipsa infrastructurii comerciale, a piețelor angro și a unei strategii de branding național afectează competitivitatea produselor românești pe piața internă și externă.
Toate aceste direcții trebuie privite într-o viziune unitară care integrează principiile sustenabilității și adaptării la schimbările climatice, pentru a consolida reziliența agriculturii românești și a-i spori competitivitatea pe termen lung, în contextul obiectivelor europene privind tranziția verde.
1. Producția agricolă primară: consolidare, finanțare și tineri fermieri
Studiul arată că sectorul primar este afectat de fragmentarea excesivă a terenurilor, infrastructura de irigații insuficientă și accesul dificil la finanțare. Peste 40% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar 97% dintre exploatații sunt de subzistență sau semi-subzistență. „Agricultura românească nu duce lipsă de resurse, ci de integrare și planificare strategică. Avem nevoie de ferme care să producă, să proceseze și să vândă local, în rețele care cresc valoarea adăugată în economie”, se arată în concluziile studiului.
Principalele direcții de acțiune:
- O strategie națională pentru fermele mici și de familie, care să includă garanții de stat pentru investiții, microfinanțare nerambursabilă și simplificarea fiscalizării.
- Extinderea infrastructurii de colectare și depozitare.
- Programe pentru tinerii fermieri și pentru asocierea acestora în cooperative funcționale.
- Integrarea producției vegetale și zootehnice, pentru a crea ferme mixte competitive și circulare.
2. Procesarea alimentară: Sectorul procesării rămâne cea mai slab dezvoltată verigă a lanțului agroalimentar, deși are cel mai mare potențial de creare a valorii adăugate. În prezent, productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, iar unele unități de procesare funcționează la doar 20% din capacitate.
Principalele direcții de acțiune propuse:
- Un program național de investiții și modernizare tehnologică în sectorul agroalimentar, axat pe automatizare, digitalizare și eficiență energetică.
- Integrarea verticală între fermieri, procesatori și retaileri, pentru a asigura fluxuri stabile de materii prime.
- Valorificarea subproduselor – de exemplu, transformarea zerului sau a borhotului în produse cu valoare adăugată, după modelul Poloniei.
- Promovarea exporturilor printr-un sistem mai coerent de reprezentare la nivel european și internațional.
3. Distribuție și comercializare: lanțuri scurte, piețe angro moderne și brand național
Sectorul distribuției este afectat de lipsa infrastructurii logistice și comerciale, de fragmentarea pieței și de promovarea insuficientă a produselor românești.
Recomandări cheie:
- Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, care să faciliteze legătura directă între producător și consumator.
- Crearea unei platforme de intermediere agroalimentară, un hub public-privat de colectare, depozitare și promovare a produselor românești, inspirat de modelele din Franța și Spania.
- O strategie de branding național, pentru creșterea vizibilității produselor agroalimentare pe piețele interne și externe.
Evenimentul de lansare a analizei, organizat sub egida „Dialog pentru dezvoltare”, va avea loc joi, 13 noiembrie, la Concordia HUB București și va reuni reprezentanți ai Guvernului României, ai marilor federații din agri-business, ai cooperativelor și antreprenorilor din agricultură și industria alimentară.
Lansarea și dezbaterea pe marginea acestei analize sunt parte din inițiativa umbrelă a Confederației Patronale Concordia privind creșterea valorii adăugate în economie.
Analiza a fost realizată de Deloitte România la solicitarea Confederației Patronale Concordia, în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Concordia pentru dialog social” (cod SMIS 302141), cofinanțat de Uniunea Europeanp și Guvernul României, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Evenimentul este de asemenea organizat în cadrul aceluiași proiect.
