Confederația
Patronală Concordia își exprimă profunda îngrijorare cu privire la măsurile incluse
în proiectul de Ordonanță de Urgență privind plafonarea adaosurilor comerciale
la produsele agroalimentare, așa cum a apărut în spațiul public, pe surse.
Aceste propuneri de reglementări sunt complet contrare principiilor unei
economii de piață funcționale și ca atare periculoase, având potențialul de a
destabiliza întregul sector retail din România.
Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia:
„În general, mă abțin să comentez proiecte apărute pe surse, dar acesta
este extrem de grav și reprezintă o imixtiune directă, profundă și
neconstituțională a Guvernului în politicile comerciale ale agenților economici
și în relația contractuală dintre părți, precum și o intervenție abruptă în
mecanismele economice de formare a prețurilor produselor comercializate pe
piață.
Ar fi un comportament intervenționist aproape fără precedent al statului
român în mecanismele de economia liberă, care nu face altceva decât să scoată
România de pe harta economiilor de piață funcționale și transmite un semnal
negativ și foarte periculos. Astfel de
măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieței, ci și contraproductive
pentru securitatea alimentară și stabilitatea economică pe termen lung.
Solicităm Guvernului României să nu ia nici măcar în considerare un astfel
de proiect de lege și sper că ceea ce am văzut pe surse este doar o regretabilă
eroare fiindcă așa ceva ar periclita inclusiv aderarea noastră la OCDE, un
proiect pe care liderii acestei coaliții și l-au asumat”.
Prezentăm punctele principale ale poziției Concordia:
1. Proiectul reprezintă o intervenție directă și repetată a statului în
stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o încălcare flagrantă a
principiilor pieței libere. Forțarea comercianților și distribuitorilor să opereze cu adaosuri
comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realitățile
economice cu care se confruntă întreprinderile. Costurile de operare,
fluctuante și influențate de factori externi precum energia, logistica sau
forța de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură. În loc să
protejeze consumatorii, acest plafon va descuraja operatorii economici și va
afecta puternic oferta de produse.
2. Măsura interzicerii reducerilor comerciale pe baza volumelor
tranzacționate și a termenelor de plată pentru anumite produse subminează
mecanismele naturale de negociere și optimizarea costurilor în comerț. Aceste practici sunt esențiale pentru stimularea
vânzărilor și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare. Restricționarea
lor va duce, inevitabil, la un blocaj în relațiile comerciale și la creșterea
costurilor pentru toți actorii implicați.
3. Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piața. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă
echilibrul competitiv pe piața produselor ce fac obiectul reglementării.
Experiențele similare din alte țări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la
disfuncționalități majore și creșteri de prețuri la alte produse, afectând, în
final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează.
4. Plafonarea adaosului comercial riscă să sufoce concurența pe întreg
lanțul alimentar, ceea
ce va duce la o piață omogenizată, în care inovația, diversitatea produselor și
eficiența sunt diminuate. Acest lucru va genera o scădere a opțiunilor, cât și
a calității produselor oferite pe rafturile magazinelor, în dezavantajul clar
al consumatorilor.
5. Într-o economie în care prognoza de creștere este tot mai rezervată,
această ordonanță va acționa ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor românești.
Retail-ul românesc operează cu marje de profit reduse pentru produsele
alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios
stabilitatea financiară a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de
investiții în dezvoltarea și extinderea rețelelor comerciale și de creare a noi
locuri de muncă. Comercianții mai mici vor fi împinși spre insolvență.
România trebuie să urmeze un model de dezvoltare
economică bazat pe predictibilitate și respectarea regulilor pieței libere.
Măsuri precum cele propuse în acest proiect de ordonanță contravin atât
principiilor fundamentale ale economiei de piață, cât și angajamentelor
României în vederea aderării la OCDE. Nu putem spera să ne aliniem cu
economiile performante ale lumii, dacă adoptăm măsuri care au eșuat deja în
alte state, precum Ungaria, care a plafonat prețurile la alimente în 2022,
decizie respinsă recent de Curtea Europeană de Justiție, și a generat efecte
negative severe pe piață.