Cum vrea să își reducă Europa dependența de gazul rusesc?

Invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie a marcat o nouă etapă nu doar în politica de securitate globală, ci și în cea energetică. Uniunea Europeană, cu 90% din gazul utilizat importat, dintre care 45% din Rusia, s-a găsit într-o relație de dependență energetică periculoasă cu un stat agresor.  

Independența energetică a devenit prioritatea principală a liderilor europeni, astfel că în mai puțin de o săptămâna au lansat comunicarea REPowerEU, un plan comun de acțiune care are ca obiectiv final securitatea energetică a blocului comunitar. Printre măsurile propuse se numără: 

  • Sprijinirea statelor membre în formularea schemelor de reglementare a prețurilor energiei, precum și regulile cu privire la ajutorul de stat care permit oferirea de ajutor pe termen scurt pentru companiile și fermierii afectați de prețurile mari. 
  • Asigurarea unor stocuri anuale suficiente de gaze pentru sezonul rece. 
  • Investigarea potențialelor distorsiuni ale pieței generate de anumiți actori, în special furnizorul de gaze rusesc Gazprom. 
  • Diversificarea surselor de gaze și reducerea dependenței de combustibili fosili la nivelul locuințelor, clădirilor și industriilor. 
  • Creșterea producției de biometan la nivelul UE.  

Comisia estimează că până în 2030 UE ar putea deveni complet independentă de gazul rusesc dacă, pe lângă diversificare și mai multe surse regenerabile, implementează complet propunerile din pachetul legislativ Fit for 55.  

Un prim pas în direcția acestui plan a fost deja făcut, Comisia înaintând o propunere legislativă sub forma unui regulament prin care statele membre vor fi obligate să asigure un minim de 80% rezerve de gaz pentru iarna următoare (până pe 1 noimebrie 2022), ținta crescând la 90% pentru următorii ani. Vor exista ținte intermediare pentru perioada februarie-octombrie. 

Alături de propunerea de regulament, Comisia a lansat și o comunicare ce evidențiază posibilitățile de intervenție în piață pentru reducerea impactului prețurilor ridicate asupra consumatorilor casnici și industriali. 

Statele membre și Comisia vor
putea colabora
și în vederea realizării de achiziții comune de gaze, GNL și
hidrogen, într-o încercare de a modela prețurile prin puterea politică a
blocului comunitar. La platforma de achiziții vor avea acces și statele din Balcanii
de Vest, precum și cei trei parteneri estici (Ucraina, Republica Moldova și
Georgia).

Mai mult decât atât, Statele Unite se alătură eforturilor de a asigura independența energetică a UE printr-un parteneriat consolidat în domeniul energiei și crearea unui Task Force comun care să răspundă nevoilor imediate ale UE în materie de securitate și tranziție energetică.  

Sursă foto:  Christian Lue on Unsplash