România se află la o răscruce importantă în ceea ce privește dezvoltarea forței de muncă. Raportul OECD despre educația și competențele din țara noastră relevă o dublă presiune majoră: pe de o parte, o forță de muncă redusă și în scădere, cauzată de declinul demografic, emigrație și o rată ridicată a inactivității; pe de altă parte, o discrepanță accentuată între competențele actuale ale adulților și cerințele viitoare ale pieței muncii.
Forța de muncă în scădere și lipsa competențelor relevante: o combinație periculoasă
Declinul demografic accelerat, emigrația masivă și ratele ridicate ale inactivității afectează negativ dimensiunea și calitatea forței de muncă românești. Pe fondul acestor fenomene, circa 25% dintre elevii de 15 ani sunt îndrumați către ocupații în declin semnificativ până în 2029, conform previziunilor OECD. Aceasta arată o ruptură între sistemul educațional actual și tendințele economice.
Mai mult, cererea pe piața muncii pentru competențe digitale avansate, abilități antreprenoriale și competențe interpersonale crește rapid, dar acestea nu sunt acoperite satisfăcător de programele de formare profesională existente. Fără o adaptare urgentă, deficitul de competențe va pune în pericol atât productivitatea companiilor, cât și incluziunea socială a cetățenilor.
Educația continuă – o soluție strategică pentru redresare
OECD recomandă ca educația și formarea adulților să devină priorități naționale, contribuind la dezvoltarea unui capital uman adaptabil și competitiv. În acest sens, este esențial să crească relevanța programelor oferite, astfel încât adulții să poată dobândi competențele tehnice și digitale necesare și să beneficieze de oportunități de învățare pe tot parcursul vieții.
O provocare importantă este și necesitatea de a oferi acces și sprijin adecvat persoanelor cu nivel scăzut de educație, celor din medii vulnerabile sau marginalizate. Programele de educație pentru competențele de bază trebuie să fie accesibile, flexibile și bine adaptate la nevoile specifice ale acestor grupuri.
Recomandări-cheie pentru o educație a adulților eficientă și relevantă:
- Implicarea activă a actorilor sociali și economici
Pentru a asigura că formarea adulților răspunde nevoilor reale ale pieței muncii, este vital ca angajatorii, sindicatele, ONG-urile și instituțiile publice să fie parteneri activi în elaborarea și implementarea politicilor educaționale. Grupul Național de Coordonare trebuie să devină un organism decizional cu rol clar în toate etapele ciclului politicilor publice, de la proiectare la evaluare.
Exemplul Poloniei, unde consiliile sectoriale au un rol determinant în definirea priorităților de formare, arată cum parteneriatele structurate pot crește relevanța și eficiența programelor.
- Programe flexibile, personalizate și modulare
Adulții au nevoi și niveluri diferite de competențe și experiență, iar programele de educație trebuie să reflecte această diversitate. Măsuri precum predarea în module scurte, recunoașterea experiențelor anterioare și sprijinul pedagogic pentru cadrele didactice sunt esențiale pentru a crește atractivitatea și eficiența formării. - Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare și asistență personalizată
ANOFM trebuie să dezvolte programe de activare și consiliere adaptate pentru șomeri, cu accent pe grupurile vulnerabile – tineri, persoane de etnie romă sau adulți slab calificați. Consilierii de ocupare trebuie să poată acorda o atenție sporită acestor persoane, prin alocarea eficientă a timpului și utilizarea unor instrumente de profilare pentru personalizarea intervențiilor. - Consolidarea competențelor digitale la toate vârstele, în special în rândul seniorilor
Pe măsură ce digitalizarea serviciilor publice și educației avansează, lipsa competențelor digitale devine o barieră serioasă pentru incluziune. O Strategie Națională pentru Alfabetizarea Digitală a Seniorilor, cu programe integrate în centre comunitare și instituții medicale, poate contribui la reducerea excluderii sociale a persoanelor în vârstă. - Stimulente financiare calibrate pentru angajatori, cu accent pe IMM-uri
Deși există deja subvenții și facilități fiscale pentru formarea angajaților, acestea nu sunt diferențiate în funcție de mărimea firmei și nu stimulează suficient IMM-urile, care constituie coloana vertebrală a economiei românești. Modele testate în alte țări OCDE sugerează introducerea unor mecanisme de cofinanțare, deduceri fiscale progresive și sisteme de tip „training levy” care să asigure resurse constante și echitabile pentru educația adulților. - Recunoașterea competențelor dobândite informal și campanii de informare
Mulți adulți au acumulat competențe în afara sistemului formal de educație, însă acestea rămân nerecunoscute oficial, ceea ce descurajează participarea la programe noi. Extinderea sistemului de recunoaștere a competențelor și promovarea activă a beneficiilor educației continue prin platforme digitale și colaborarea cu sindicate, ONG-uri și companii vor crește atractivitatea educației adulților.
Raportul OECD analizează politicile educaționale din România în comparație cu cele din țările OCDE și Europa Centrală și de Est, acoperind întregul ciclu de învățare, de la educația timpurie până la învățarea pe tot parcursul vieții. El evidențiază punctele forte și provocările sistemului și arată cum România poate folosi datele și experiența OECD pentru a-și avansa reforma educațională.
Photo pexels.com