Deși cu o rată a șomajului relativ scăzută (aproximativ 5% în perioada post-pandemică), România are încă potențial de activare a pieței forței de muncă, rata de ocupare fiind de doar 70%. Un studiu realizat de INCE și KMPG pentru Concordia arăta că există aproximativ 2 milioane de români cu vârsta de muncă nu se regăsesc integrați nici pe piața forței de muncă, nici în programe educaționale. Parte dintre aceștia sunt tinerii NEETs (not in employment or education), rata șomajului fiind în jurul a 15% în rândul tinerilor sub 25 de ani din România.Odată cu reluarea activității economice după primele valuri ale pandemiei de coronavirus, mediul economic a început să resimtă criza forței de muncă. A revenit astfel în actualitate necesitatea implementării unor măsuri pentru activarea unor segmente de populație care ar putea să se integreze pe piața forței de muncă. Deficitul de forță de muncă nu se rezumă la aspectele cantitative, ci se completează cu cele calitative, limitând astfel oportunitățile de creștere atât pentru companii, cât și pentru indivizi.În raport cu situația actuală și evoluțiile tehnologice anticipate de mediul de afaceri, ne așteptăm ca deficitele să se adâncească, punând frână dezvoltării socio-economice. Se impun, astfel, o serie de măsuri active pentru stimularea ocupării, care să acomodeze atât elementele cantitative (integrarea, chiar și parțială, a unor categorii care nu se regăsesc, în prezent, pe piața muncii) cât și calitative (formare, formare pe tot parcursul vieții, etc.). Concordia propune o serie de măsuri care ar putea contribui la aceste obiective pe care le detaliem în documentul de poziție alăturat.
Măsuri active pentru piața forței de muncă
