Confederația Patronală Concordia a realizat o analiză privind evoluția încrederii în economia României, pe baza indicatorului de încredere economică (ESI) calculat de Comisia Europeană. Concluziile indică o deteriorare semnificativă a sentimentului economic, care pune presiune directă pe mediul privat și amplifică riscul unei încetiniri economice.
Încrederea este motorul invizibil al oricărei economii: atunci când firmele și populația se așteaptă la vremuri bune, investesc, cumpără și cresc economia. Când încrederea se prăbușește, totul se oprește. Exact asta se întâmplă acum în România, unde percepția generală asupra economiei și încrederea consumatorilor s-au degradat dramatic în ultimul an. Rezultatele s-au văzut deja: trei trimestre consecutive de scădere sau stagnare economică, vânzări cu amănuntul în cădere liberă față de anul trecut și o cifră de afaceri tot mai mică pentru serviciile destinate populației.
Radiografia unei economii în pierdere de încredere
Indicatorul de încredere în economie calculat de Comisia Europeană (ESI) și subcomponenta privind încrederea populației au coborât la nivelul minimelor din pandemia COVID-19 (2020) și se apropie periculos de pragurile atinse în criza economică din 2009-2010. Declinul nu a fost brusc, ci treptat, pe parcursul ultimului an, dar a ajuns la cote critice chiar la finalul lunii iunie 2026.
Sursa: Confederația Patronală Concordia, Comisia Europeană
În iunie 2026, două dintre cele cinci sectoare urmărite (serviciile și retailul), dar și indicatorul agregat ESI, au consemnat cea mai abruptă scădere lunară din ultimul an. Semnalul e clar, degradarea nu doar continuă, ci riscă să se adâncească, dacă decidenții nu iau măsuri ferme. Situația s-ar putea agrava notabil înainte de o eventuală ameliorare.
Lună de lună: unde se simte cel mai tare declinul
Degradarea încrederii nu este un fenomen de moment, ci s-a întins pe parcursul ultimelor 12 luni, afectând rând pe rând toate sectoarele economiei. Primul semnal de alarmă a venit chiar de la consumatori: percepția lor a fost lovită rapid de explozia prețurilor la energie electrică și carburanți, de valul de creșteri de taxe și impozite, de creșterea șomajului și de incertitudinea generată de instabilitatea politică și fiscal-bugetară.
Modificarea lunară a indicatorilor de sentiment (ESI și sectoarele componente, puncte)
Notă: Indicatorul ESI reflectă evoluția agregată a subcomponentelor
Sursa: Confederația Patronală Concordia, Comisia Europeană
De obicei, firmele s-au dovedit mai reziliente decât populația în privința încrederii. Nu și de această dată: în doar câteva luni, percepția lor s-a deteriorat puternic, atingând niveluri critice chiar în iunie 2026. Tabloul actual al acestor indicatori bate la ușa unui scenariu de recesiune, care ar putea fi evitat doar dacă investițiile publice și private puternice ar contrabalansa scăderea consumului sau dacă exporturile nete ar avea o evoluție solidă. În condițiile actuale, însă, șansele ca recesiunea să fie evitată rămân scăzute.
Legătura directă între încredere și consum
În economie, indicatorii de sentiment sunt ceea ce specialiștii numesc „leading indicators”, practic, un radar care anunță din timp încotro se îndreaptă economia. Indicatorul ESI pentru percepția consumatorilor din România confirmă acest rol: s-a dovedit, de-a lungul timpului, puternic corelat cu vânzările cu amănuntul, oferind un semnal timpuriu despre cum evoluează consumul privat.
Sursa: Confederația Patronală Concordia, Comisia Europeană
Nivelul de încredere al consumatorilor a atins minimul ultimilor 15 ani, o deteriorare atât de profundă, încât se va simți direct în scăderea în continuare a vânzărilor cu amănuntul. Datele pentru mai și iunie 2026 arată că situația nu se oprește aici, ci se înrăutățește în continuare, iar acest lucru se va reflecta și în consum. Se confirmă, astfel, că incertitudinea generată de căderea guvernului și de scumpirea carburanților, pe fondul războiului din Iran, a lovit și mai tare o economie deja fragilă. Riscul ca scăderea consumului privat să continue rămâne foarte ridicat, iar necesitatea formării unui Guvern stabil și a unor măsuri concrete pentru susținerea mediului privat și revenirea economiei devine, din nou, evidentă.
Fără încredere, nu există creștere economică
Concluzia este limpede: deteriorarea încrederii consumatorilor afectează semnificativ creșterea economică. Măsurile fiscale restrictive explică doar parțial această degradare fără precedent. Cel mai mare vinovat rămâne instabilitatea și panica generate de incertitudine. Este greu să construiești un plan de investiții credibil sau să faci o achiziție pe termen lung într-un mediu economic și politic marcat de incertitudine și volatilitate. Consumatorii suferă, economia suferă, iar până la urmă va suferi și bugetul statului.
Mediul de afaceri are nevoie urgentă de recâștigarea încrederii în economia României, de menținerea ratingului de țară și de responsabilitate din partea decidenților. În acest context, recesiunea va fi greu de evitat în 2026, iar consumul va continua să scadă în lunile următoare, chiar dacă inflația va urma un trend descendent.
