Mediul de afaceri înseamnă leadershipul economic al României.

August a fost luna în care România a descoperit că produce mai multă energie decât poate transporta sau stoca, pentru că nu a construit infrastructura necesară. O criză de secetă care ascunde, de fapt, un deceniu de decizii amânate. Tot ce ne rămâne de făcut este să îmbunătățim deciziile și măsurile astfel încât un astfel de episod să nu se mai întâmple. Să ne asigurăm că seceta severă de peste alți 5 sau 10 ani nu ne va găsi nepregătiți. Pentru asta avem nevoie de un plan de țară pentru energie.  

Citiți, comentați, distribuiți.

În această ediție:

→ România produce energie. Nu are cum să o transporte, nici unde să o stocheze

→ Cine plătește, de fapt, tranziția energetică?

→ Competitivitatea nu se declară, se construiește. Iar în România, ea se joacă astăzi la costul energiei

→ Lumina solară, folosită pentru a genera legături cuantice

SUB LUPĂ

Cine plătește, de fapt, tranziția energetică?

Europa a decis că vrea energie curată. Problema nu e direcția, e cine suportă costul și în ce ordine. În România, răspunsul la criza energetică s-a conturat în cel mai simplist mod, când cuțitul a ajuns la os: companiile din sector, prin plafonări; consumatorii, prin facturi; și, la mare distanță, investițiile publice – ineficiente, insuficiente și întârziate, cu tot cu banii de la UE.

Deblocarea investițiilor necesare pentru modernizarea rețelelor ar putea genera, potrivit unui studiu la nivelul sectorului, beneficii economice de până la 10,6 miliarde de euro anual, echivalentul a 3,3% din PIB. România investește de trei ori mai puțin decât nivelul optim.

Întrebarea pe care toamna o va pune cu forță: în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual European (CFM) 2028-2034, cu ce argumente vine o țară care datorează bani investitorilor pe care îi cheamă să rămână?

PE AGENDA CONCORDIA

Concordia Hub Est: Forum pentru dezvoltare, 23 septembrie, Iași

Concordia Hub Est: Forum pentru dezvoltare aduce la aceeași masă companii, decidenți și experți pentru a identifica prioritățile care pot accelera competitivitatea regiunii și pentru a transforma provocările comune în direcții concrete de acțiune.

Pe agendă: infrastructură și conectivitate, investiții și predictibilitate administrativă, capital uman, colaborarea între universități și companii, integrarea în fluxurile economice europene și oportunitățile reconstrucției Ucrainei.

Detalii și înscrieri în curând pe concordia.ro

2026 European Distressed Investing & Asset Based Lending Summit, 24 septembrie, București

Confederația Patronală Concordia este partener 2026 European Distressed Investing & Asset Based Lending Summit, care are loc la Banca Națională a României, București, pe 24 septembrie 2026.

Co-organizat de TMA Europe și SFNet Europe, Summitul reunește profesioniști de top din comunitățile de restructurare, redresare (turnaround), investiții în active depreciate (distressed investing) și finanțare garantată cu active (asset-based lending).

Detalii și înscrieri aici.

Impact SEE, 29-30 septembrie, București

Impact SEE revine la București pe 29-30 septembrie 2026 și reunește peste 2.500 de lideri din business, tehnologie, politică, cultură și știință, cu peste 200 de speakeri internaționali, pe două scene și 9 trasee tematice, de la AI și Cybersecurity la Leadership, Economie Verde și Finanțe.

Confederația Patronală Concordia este Content Partner Impact SEE.

Printre numele anunțate pentru 2026: Ryan Reynolds, Anna Lembke (autoarea cărții Dopamine Nation).

Detalii complete și înscriere, aici.

Climate Change Summit 2026, 13-17 octombrie, București
Pentru a 5-a ediție consecutivă, Concordia este partener Climate Change Summit, evenimentul care reunește mediul de business, știința, politicile publice, societatea civilă și inovația în jurul unor soluții practice pentru provocările de mediu.

Accesul la Main Event este gratuit, pe bază de înregistrare, iar biletele pentru întreaga săptămână CCS sunt disponibile aici.

FOCUS ECONOMIE

Competitivitatea nu se declară, se construiește. Iar în România, ea se joacă astăzi la costul energiei

de Iulian Lolea, economist șef, Concordia

Competitivitatea unei economii rămâne unul dintre subiectele cele mai discutate în această perioadă, atât la nivel european, cât și în România. Regula de bază este simplă: o economie competitivă are nevoie ca prețul plătit pentru factorii de producție să fie cât mai redus, astfel încât companiile să poată livra bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată.

Turbulențele de pe piața energiei din ultimii ani au zdruncinat competitivitatea economiilor europene, iar România nu face excepție. În paralel, inflația ridicată a pus presiune pe costurile salariale: România și Bulgaria au înregistrat, în ultimul deceniu, cele mai ample creșteri salariale din UE, într-un proces accelerat de convergență cu celelalte state membre.

Se conturează astfel o întrebare firească: unde se situează România în privința costurilor cu energia electrică, gazele naturale și forța de muncă pentru firmele din producție?

Avantajul care rezistă rămâne forța de muncă. Deși costurile salariale au crescut rapid, România își păstrează unul dintre cele mai scăzute costuri orare cu forța de muncă din UE, un avantaj real de competitivitate, dar unul care nu poate compensa singur tot restul. În schimb, costul energiei electrice plătit de marii consumatori industriali a urcat abrupt și plasează în prezent România printre țările cu cel mai ridicat preț, alături de Ungaria, Austria, Slovacia sau Polonia.

Prețul energiei electrice pentru consumatorii industriali mari din România depășește semnificativ nivelurile din Spania, Grecia, Portugalia sau Franța, rămânând însă sub cel din Danemarca, Germania sau Țările de Jos. Această poziționare lovește direct în competitivitatea românească și dezavantajează țara în cursa europeană pentru atragerea de noi capacități de producție.

Prețul energiei electrice plătit de consumatorii industriali (ID) vs. costul orar al forței de muncă

Sursa: Eurostat, calcule proprii Confederația Patronală Concordia

Până în prima jumătate a anului 2026, prețul gazelor naturale plătit de consumatorii din România s-a numărat printre cele mai scăzute din Europa. Odată cu eliminarea plafonării pentru consumatorii persoane juridice, tabloul se schimbă: estimările arată că prețul plătit de firmele românești se va apropia de nivelurile din Germania și Austria, depășindu-le pe cele din Franța, Grecia, Spania sau Italia. Este, din nou, o pierdere importantă de competitivitate, resimțită acut acolo unde gazul cântărește greu în costuri.

Prețul gazului plătit de consumatorii industriali (I4) vs. costul orar al forței de muncă

Sursa: Eurostat, calcule proprii Confederația Patronală Concordia

Ce e de făcut? Statul român trebuie să gândească politici transectoriale care să atenueze costurile cu energia, cele care apasă cel mai puternic pe competitivitatea firmelor românești. Plafonările nu sunt soluția, problema prețurilor se reglează prin asigurarea producției de energie electrică dintr-un mix de surse capabil să genereze, în orice moment, la costuri rezonabile. În egală măsură, trebuie eliminate barierele de intrare pentru producătorii și actorii care pot contribui la buna funcționare a pieței.

Nu în ultimul rând, suportabilitatea prețurilor se asigură cel mai durabil prin creșterea valorii adăugate a bunurilor și serviciilor produse în România. Aceasta trebuie să devină o direcție strategică pentru politicile publice, pentru că o economie care produce mai multă valoare poate duce costuri mai mari fără să-și piardă competitivitatea.

MEMBRI ÎN SPOTLIGHT

Concordia își extinde reprezentarea cu doi noi membri

Începând cu luna iunie 2026, ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie s-a alăturat Confederației Patronale Concordia în calitate de membru statutar. ROMPAP reprezintă industria românească de celuloză, hârtie și carton, reunind 19 membri, un sector cu o cifră de afaceri de aproximativ un miliard de euro și peste 5.400 de angajați. Organizația promovează competitivitatea industriei, economia circulară și sustenabilitatea și este afiliată principalelor organizații europene de profil, CEPI și FEFCO. Ne bucurăm să avem alături un partener care consolidează reprezentarea industriei prelucrătoare în cadrul Concordia.

Tot din această vară, Concordia își extinde prezența în sectorul agroalimentar prin afilierea Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, în calitate de membru asociat. Clubul reunește peste 1.400 de fermieri care gestionează aproximativ 1,6 milioane de hectare și promovează o agricultură competitivă, sustenabilă și orientată spre inovare, prin programe de formare, dialog cu autoritățile și inițiative dedicate transformării digitale, investițiilor și dezvoltării antreprenoriale. Prin această afiliere, Concordia își consolidează capacitatea de a reprezenta interesele economiei reale și ale unui sector strategic pentru dezvoltarea României.

BIFE-SIM 2026 este cel mai important eveniment al industriei de mobilier din România, organizat de APMR – Asociația Producătorilor de Mobilă din România, organizație membră Concordia. Ediția din acest an are loc în perioada 17-20 septembrie și reunește liderii sectorului: zeci de companii românești recunoscute pentru activitatea de export, fabrici orientate către piața internă, distribuitori de echipamente și utilaje, precum și branduri internaționale de referință în materiale și produse din lemn pentru industria mobilei.

→ Detalii și înscrieri

Summitul Locuirii Accesibile (Romania Affordable Housing Summit) are loc pe 5 octombrie 2026, de Ziua Mondială a Locuirii, la Palatul Parlamentului, București.

Organizat de FIDES în parteneriat cu Confederația Patronală Concordia și cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, evenimentul creează un cadru de dialog public-privat pentru o agendă națională privind locuirea decentă și accesibilă.

Detalii despre eveniment: Summit2026 – Federația FIDES

Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR) și Federația Patronală a Farmaciilor din România (FPFR) organizează conferința internațională Farma Conect, dedicată rolului farmaciei și farmaciștilor în modernizarea sistemului de sănătate, pe 20 octombrie 2026, la Grand Hotel Bucharest.

→ Mai multe detalii despre eveniment.

AROUND THE WORLD

Au generat entanglement cuantic din… lumina soarelui. Fără laser.

Pe 6 august, cercetătorii de la Universitatea Ottawa și Institutul Max Planck au publicat ceva ce părea imposibil: au generat pentru prima dată entanglement cuantic direct din lumina naturală a soarelui, fără lasere, fără echipamente energofage. Au concentrat lumina printr-un con de sticlă de mărimea unui geam, au direcționat-o într-o fibră optică mai subțire decât un fir de păr și au produs fotoni entangled cu o fidelitate de 94%.

De ce contează: Tehnologiile cuantice de azi consumă enorm, tocmai din cauza laserelor și a sistemelor criogenice. Dacă poți înlocui laserele cu soarele, poți construi rețele de comunicații cuantice ultrasecurizate pe sateliți, fără să cari surse de energie. Internetul cuantic și criptarea imposibil de spart tocmai au devenit cu un pas mai aproape de realitate.

Într-o lună în care România se lupta cu lipsa de energie în rețele, undeva în Germania cineva demonstra că soarele poate face mai mult decât credeam.

ALĂTURĂ-TE CONCORDIA!

Urmărește-ne pe