Ca și cele două predecesoare ale sale, președinția spaniolă a Uniunii
Europene va trebui, din păcate, să se confrunte cu consecințele războiului
brutal din Ucraina și cu o situație geopolitică tensionată. Reuniți la Madrid
la invitația Confederației spaniole a organizațiilor de afaceri, CEOE,
președinții celor 40 de federații membre ale BusinessEurope își reiterează
sprijinul față de Ucraina, față de poporul său și față de ambițiile sale
europene. Acum este momentul să transformăm aceste ambiții în acțiuni și să
ajutăm Ucraina să îndeplinească principalele condiții pentru
aderarea la UE. Subliniem faptul că competitivitatea este calea care
duce la o poziție mai puternică în lume și la progres economic și social.
Este necesar să se acționeze cu hotărâre pentru a restabili condițiile de
concurență echitabile pentru întreprinderile noastre, deoarece stimulentele și
subvențiile acordate de unii dintre principalii noștri parteneri comerciali
redirecționează investițiile private în afara Europei. Îndemnăm viitoarea
președinție a UE să se bazeze pe activitatea începută în timpul președinției
suedeze pentru a pune în aplicare o strategie europeană ambițioasă privind
competitivitatea. Puterea Europei la nivel mondial, capacitatea sa de a apăra
dreptul internațional, de a-și apăra valorile, de a asigura standarde de viață
ridicate și de a realiza tranziția ecologică și digitală necesită o economie
puternică și competitivă. Președinția spaniolă ar trebui să continue promovarea
unei abordări strategice a competitivității, să aprofundeze integrarea
pieței unice, să elaboreze o politică industrială reală a UE, care să sprijine
tranziția ecologică și digitală, și să evite povara reglementărilor pentru
întreprinderi atunci când se află la cârma negocierilor privind măsurile politice ale UE. În plus,
aceasta ar trebui să depună eforturi pentru adoptarea unui cadru de guvernanță
economică credibil și simplificat.
BusinessEurope a identificat cinci domenii-cheie de acțiune pentru a se
asigura că ambițiile UE sunt transpuse în rezultate concrete.
– Cadru mai suplu de reglementare pentru companiile
europene
Povara excesivă a reglementărilor subminează competitivitatea
întreprinderilor europene. În ultimii cinci ani, la nivelul UE au fost adoptate
peste 5 000 de pagini de legislație. Această inflație de reglementări generează
costuri de conformitate majore pentru întreprinderile europene și este deosebit
de dăunătoare pentru IMM-uri. Simplificarea și accelerarea proceselor de autorizare pentru sectoarele vizate de Actul
privind industria cu zero emisii nete este esențială, dar este departe de a fi suficientă,
deoarece toate sectoarele industriale trebuie să facă parte din această
transformare. Este necesară o verificare de competitivitate pentru toate
inițiativele de reglementare ale UE – ținând seama de impactul cumulativ al
legislației UE asupra întreprinderilor – precum și pentru strategiile UE și
programele de lucru ale Comisiei. În plus, angajamentele recente de a evalua
mai coerent impactul propunerilor UE asupra IMM-urilor și de a reduce cu 25% obligațiile
de raportare pentru întreprinderi
trebuie să fie urmate de acțiuni rapide, atât în cadrul propunerilor care sunt
în curs de negociere, cât și în cadrul viitoarelor inițiative legislative.
Contăm pe Președinția spaniolă:
– să lărgească domeniul de aplicare al Actului privind industria cu zero
emisii nete, recunoscând interdependențele dintre lanțurile de
valoare și eforturile care trebuie depuse în întreaga industrie pentru decarbonare
și respectând principiul neutralității tehnologice,
– să contribuie în mod activ la reducerea obligațiilor de raportare, care
se acumulează în diferite legislații europene care se suprapun, cum ar fi Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a
întreprinderilor și Directiva cu privire la raportarea de către întreprinderi
de informații privind durabilitatea , precum și Regulamentul privind munca
forțată, și să se asigure că obligațiile de raportare pot fi întotdeauna
îndeplinite în mod digital,
– să elimine, din Directiva revizuită privind emisiile industriale, noile
cerințe aplicabile fiecărui sit
industrial în parte (de exemplu, planurile de transformare), atunci când
acestea există deja la nivel de întreprindere,
– să excludă contribuțiile financiare care nu sunt susceptibile să producă abateri
de la cerințele de raportare și de
declarare din Regulamentul privind subvențiile străine.
– Să pună bazele unui program pentru consolidarea Pieței
Unice
Libera circulație în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European este
esențială pentru întreprinderi și cetățeni. O piață unică care funcționează bine
reprezintă baza prosperității Europei Cea de-a 30-a aniversare a acesteia trebuie să
conducă la acțiuni concrete pentru a asigura condiții de concurență echitabile
pe piața noastră internă. Integrarea insuficientă a serviciilor împiedică dubla
tranziție ecologică și digitală. Recenta comunicare a Comisiei subliniază, pe
bună dreptate, necesitatea de a adânci integrarea pe piața unică a serviciilor.
Din nefericire, acțiunile propuse se concentrează în principal pe propunerile
existente și pe prevenirea apariției de noi bariere, lăsând obstacolele existente
neatinse.
Contăm pe Președinția spaniolă:
– să pună bazele unei inițative pentru a adânci integrarea pieței unice, să
elimine barierele de reglementare din calea schimburilor comerciale transfrontaliere
(cum ar fi regimurile naționale de autorizare inutile , schemele de licențiere
și autorizare pentru prestarea de servicii) și să asigure adoptarea rapidă a e-declarației
propuse și a normelor UE revizuite privind coordonarea sistemelor de securitate
socială pentru lucrătorii detașați;
– să accelereze digitalizarea prin promovarea unui cadru de securitate
cibernetică mai simplu pentru produsele și serviciile digitale, prin eliminarea
obligațiilor de raportare inutile din propunerea de act normativ privind
reziliența cibernetică și prin asigurarea adoptării rapide a Deciziei privind
caracterul adecvat al noului cadru UE-SUA privind confidențialitatea datelor,
pentru a pune capăt unor ani de incertitudine în ceea ce privește transferurile
transatlantice de date;
– să depună eforturi pentru adoptarea unui Instrument de Urgență pentru Piața
Unică care să îndeplinească cu adevărat obiectivele pieței unice, să se
potrivească cu temeiul juridic al pieței interne și să respecte principiul
proporționalității, împiedicând acțiunile naționale unilaterale care aduc
atingere libertăților pieței unice, protejând lanțurile de valoare în situații
de urgență și evitând intervențiile statelor care impun noi obligații
disproporționate întreprinderilor.
– Asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri
competitive
Piețele energetice erau deja sub presiune înainte de invazia Ucrainei de
către Rusia. Am asistat la o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie în
cursul anului 2022, iar prețurile angro la gazele naturale pentru vara anului
2025 se tranzacționează la un nivel de peste 4 ori mai mare în UE decât cel de
dinaintea pandemiei, în comparație cu doar de 2 ori mai mare față începutul
pandemiei în SUA. Pentru a atinge obiectivele europene ambițioase în materie de
climă și, în același timp, pentru a garanta securitatea aprovizionării la
prețuri accesibile, UE trebuie să dispună de un acces durabil la energie la
prețuri competitive și de o piață a energiei electrice pregătită pentru viitor,
cu semnale clare pe termen lung pentru investiții. Mai multe oportunități de hedging
prin contracte pe termen lung vor contribui la reducerea influenței
fluctuațiilor prețului gazelor naturale asupra prețurilor energiei electrice și
vor sprijini dezvoltarea producției de energie electrică din surse regenerabile
și cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Ne bazăm pe Președinția spaniolă:
– să orienteze negocierile privind organizarea pieței de energie electrică
către o reformă care să consolideze securitatea aprovizionării, să finalizeze
integrarea pieței prin intermediul comerțului transfrontalier, să limiteze
impactul prețurilor ridicate ale gazului natural asupra prețurilor energiei electrice pentru
consumatori, să stimuleze investițiile în surse flexibile și să
responsabilizeze consumatorii;
– să promoveze dezvoltarea tuturor tehnologiilor care contribuie la decarbonare
, precum și a celor care mențin competitivitatea sectoarelor și a proceselor
care sunt dificil de decarbonat pe
termen scurt și mediu;
– să sporească reziliența pieței europene a energiei prin promovarea
investițiilor în toate infrastructurile necesare care facilitează comerțul
transfrontalier cu energie – inclusiv cu țările vecine – cum ar fi rețelele și interconexiunile
și stocarea.
– Abordarea deficitului de competențe, facilitarea
inovării și sprijinirea reformelor pentru a crește productivitatea Europei
În 2021, UE a investit 2,2% din PIB în cercetare și dezvoltare, față de
3,4% – SUA și 2,4% în cazul Chinei. Companiile care dezvoltă tehnologii în
Europa se extind în alte regiuni ale lumii. Din ce în ce mai multe companii se
confruntă cu deficite de competențe și probleme de recrutare din cauza
neconcordanțelor dintre competențele dobândite prin intermediul sistemelor de
educație și formare și nevoile întreprinderilor, precum și a creșterii ponderii
populației îmbătrânite și a celei inactive. Lucrătorii activi sunt protejați de
un set complet de legislații și de contracte colective, în timp ce șomerii de
lungă durată și persoanele care doresc să se integreze pe piețele muncii nu
dispun adesea de competențe-cheie, cum ar fi competențele digitale. Adevăratul
răspuns pentru a ne păstra stilul de viață european constă în declanșarea potențialului
nostru de productivitate și în abordarea deficitului de competențe. Prin
urmare, Anul european al competențelor trebuie să conducă la rezultate
concrete.
Contăm pe Președinția spaniolă:
– să îmbunătățească cadrul pentru inovare în Uniunea Europeană prin
promovarea principiului inovării, a utilizării spațiilor de testare în materie de
reglementare (sandbox) și a unei abordări bazate pe riscuri în
propunerile legislative existente, cum ar fi Legea privind inteligența artificială;
– să faciliteze accesul la finanțare nu numai în faza de cercetare și
dezvoltare, ci și pentru implementarea noilor tehnologii;
– să se asigure că Anul european al competențelor 2023 produce răspunsuri
eficiente la deficitul de forță de muncă și la neconcordanțele în materie de competențe, cu măsuri de activare a șomerilor,
precum și a persoanelor inactive, recunoscând contribuția pozitivă a a
persoanelor calificate din țări terțe pentru a răspunde nevoilor pieței muncii
și realizând progrese în ceea ce privește recunoașterea calificărilor din aceste
țări;
– să colaboreze cu partenerii sociali pentru a rezolva neconcordanțele
dintre competențele dobândite prin intermediul sistemelor de educație și
formare și nevoile întreprinderilor, acordând o atenție deosebită competențelor
necesare pentru tranziția ecologică și digitală și să se asigure că pachetul de
competențe digitale propus recent reușește să acopere acest decalaj față de
nevoile întreprinderilor, îmbunătățind furnizarea de competențe digitale și
identificând factorii-cheie pentru succesul educației și formării digitale;
– reducerea sarcinii de reglementare pentru a crea o mai mare marjă de
manevră pentru inovare și să nu promoveze noi acte legislative ale UE care
ne-ar afecta competitivitatea, sau revizuiri
nejustificate ale legislației UE
existente. În plus, pentru a respecta autonomia partenerilor sociali,
inițiative precum revizuirea comitetelor europene de întreprindere trebuie să
fie lăsate în seama negocierilor dintre angajatori și sindicate la nivelul UE.
Nu în ultimul rând, este esențial un cadru de guvernanță economică
credibil, , favorabil investițiilor și creșterii economice. Concentrarea asupra
cheltuielilor primare nete ale statelor membre poate simplifica normele și le
poate ajuta să elaboreze căi de ajustare pe termen mediu pentru a reveni la
valorile de referință de 3% din PIB pentru deficitele publice și de 60% pentru
datorie, cu condiția ca o mai mare flexibilitate să fie însoțită de o implementare
credibilă (legată de posibila retragere
a finanțării UE) pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice în
întreaga UE.
– Deschiderea mai multor oportunități pe piețele
internaționale pentru companiile europene
Politica comercială ambițioasă a UE reprezintă o parte esențială a atractivității
Europei ca destinație de investiții și un instrument cheie pentru a reduce
dependența excesivă de un singur furnizor pentru materiile prime esențiale.
Măsurile propuse în Actul european privind materiile prime critice au
potențialul să accelereze dezvoltarea capacităților de extracție, prelucrare și
reciclare în Europa, însă accesul la resurse externe va rămâne esențial.
Încheierea, ratificarea și punerea în aplicare integrală a unor acorduri
comerciale reciproc avantajoase și a unor parteneriate privind materiile prime
este mai importantă ca niciodată pentru a diversifica atât piețele de export,
cât și pe cele de import.
Ne bazăm pe Președinția spaniolă:
– să se asigure că dispozițiile Actului european privind materiile prime
critice stimulează acțiunile întreprinderilor – prin
simplificarea procedurilor de autorizare, prin menținerea la minimul necesar a
cerințelor de informare și publicare de
către întreprinderi, prin protejarea deplină a secretelor comerciale și de
afaceri și prin implicarea strânsă a industriei în punerea în aplicare a actului
normativ, – și, de asemenea, să consolideze relațiile comerciale cu țările cu principii
și valori similare pentru a oferi întreprinderilor posibilitatea de a-și
asigura lanțurile valorice prin diversificarea generată de întreprinderi;
– să consolideze legăturile reciproc avantajoase dintre UE și Comunitatea
Statelor Latino-Americane și Caraibiene și să dea un nou impuls încheierii și
ratificării acordurilor cu Chile, Mexic și Mercosur cu ocazia reuniunii la
nivel înalt UE-CELAC din iulie 2023;
– să sprijine Comisia în eforturile sale de a încheia negocierile cu
Australia și India și să asigure ratificarea acordului cu Noua Zeelandă;
– să sprijine eforturile G7 de a coopera în ceea ce privește standardele
pentru schimbul de produse și servicii adaptate la schimbările climatice prin
intermediul cluburilor climatice;
– să contribuie la reducerea costurilor de desfășurare a activităților
comerciale cu SUA prin abordarea barierelor netarifare, găsirea unor soluții
permanente pentru conflictele comerciale de lungă durată (de exemplu, în cazul
oțelului și aluminiului) și să determine Consiliul de Comerț și Tehnologie să
obțină rezultate în domeniul comerțului, inclusiv în sfera ecologică și
digitală;
– să asigure o relație echilibrată cu China, care să ia în considerare
riscurile tot mai mari, recunoscând în același timp necesitatea să
interacționeze și să protejeze interesele economice și politice ale UE și de a
obține beneficii reciproce.
Acestea sunt
acțiunile-cheie care trebuie întreprinse în timpul președinției spaniole pentru
a asigura o abordare strategică a competitivității și pentru a face din Europa
locul ideal pentru investiții și crearea de locuri de muncă. Președinția spaniolă
ar trebui să se concentreze asupra îmbunătățirii condițiilor-cadru de
investiții în Uniunea Europeană pentru a consolida competitivitatea
întreprinderilor europene, deoarece aceasta este baza pentru realizarea
progresului economic și social.
