Dacă vrem să ţinem ideile bune în România, trebuie să ne îmbunătăţim accesul la finanţare

Este o efervescenţă de idei de business şi de start-up-uri
în România, a spus Cătălina Dodu, partener EY, la emi­siunea Industrii
Inteligente, proiect al Confederaţiei Patronale Con­cordia şi ZF, susţinut de
BCR. Cu toate acestea, multe idei pleacă din ţară, pentru că accesul şi
procesul de finanţare este mult mai uşor în alte ţări, în special în SUA, a
explicat ea.

„Dacă ne uităm ce se întâmplă în eco­sistemul din România
şi, evident, pentru mine e mai uşor să mă uit în ecosistemul din tehnologie,
vedem un număr mare de companii, o efervescenţă în a crea, în a veni cu idei
noi, de a crea startup-uri. Dar pe de altă parte, vedem foarte re­pede cum ele
ajung să pri­mească finanţări din alte ţări şi aleg să mear­gă după aceste
finanţări, pentru că procesul este mai uşor“, a spus Cătălina Dodu, par­tener,
cyberse­curity lea­der EY South Cluster şi con­sulting service line lea­der la
EY România. Ea este şi membru al consiliu­lui director în Confederaţia
Patronală Concordia.

Dacă vrem ca ideile să ră­mâ­nă în ţară, accesul la
finanţare tre­buie îmbunătăţit. Şi nu este vorba de gran­turi din partea
statului sau de facilităţi fisca­le, a punctat Cătălina Dodu, ci mai degrabă de
politici publice prin care investitorii să poată veni cu bani în start-up-uri.

„Cu cât este mai uşor accesul la acea finanţare şi cu cât
facem procesul mai puţin birocratic şi mai uşor de accesat de către
startup-uri, cu atât rezultatul final e mai important. Şi noi acolo trebuie să
ne uităm dacă vrem să ţinem ideile bune în Româ­nia, dacă vrem să facem produs
şi inovaţie în România, trebuie să fim pregătiţi să in­vestim.“

Cum este însă acce­sul la finan­ţare în România? Cel puţin
greoi, răspunde Cătălina Dodu: „Accesul la finanţare este greoi, cel puţin
greoi. Aşa îl vedem noi, greoi la nivel de România. Dacă ne uităm în zona
privată, clar fondurile au început să se apropie, să vină în România, dar asta
înseamnă şi că vedem. Vorbeam de un brain drain, vorbim şi de un
start-up-drain. Adică vedem startup-uri care pornesc foarte frumos, cu idei
extraordinare aici, dar finanţarea facilă îi mută destul de repede în alte
geografii. Şi cred că este un aspect pe care la nivel de ţară, de politică
guvernamentală, ar trebui să ne uităm cum aducem, cum susţinem aceste
businessuri.“

Următoarea întrebare care vine natural este cum se poate
creşte accesul la finanţare în România? Cătălina Dodu este de părere că, în
primul rând, este nevoie să existe un întreg mediu atractiv pentru finanţatori,
de la sistemul de taxare la birocraţie redusă şi la competenţele forţei de
muncă. Pe de altă parte, adaugă ea, este vorba şi de piaţa locală, care trebuie
să fie pregătită să absoarbă noile businessuri.

„Cum creăm această piaţă, ceea ce teo­ria îi spune home
market, unde investiţiile respective se pot desfăşura, îşi pot testa produsele,
îşi pot dezvolta produsele împreună cu industria? Dacă ne uităm la de ce
start-up-urile noastre merg către SUA, dincolo de finanţare, este şi
posibilitatea de a-şi dezvolta produsele într-o piaţă care le permite. Acesta
este un alt element de atractivitate, şi putem realiza şi noi aici, punând
laolaltă sectoarele, industriile şi mediul IT.“

„Sinergiile nu se întâmplă pur în labo­rator. Ele trebuie să
se întâmple atunci când cele două sectoare se întâlnesc şi când fac lu­cruri
împreună, fie că vorbim de pro­iecte de cercetare împreună, fie că vorbim de
pro­iec­te de dezvoltare de ţară împreună şi, evident, atunci când gândim, când
ne referim la noi tehnologii, să vedem cum le putem imple­menta în industrie,
astfel încât ele să ajute nu doar în procesul de producţie“.

Ce a mai spus Cătălina Dodu la Investiţii Inteligente:

► Cred
că unul dintre principale puncte ar fi să lucrăm împreună, să facem cercetare
împreună. Cred că e cel mai important, dacă ajungem să facem cercetare
împreună, atunci înţelegem mai bine cele două industrii, iar noi, cei care
facem tehnologie, înţelegem mai mult nevoile sectorului industrial şi putem să
venim cu soluţii care servesc mai bine nevoile lor.

► E
clar că schimbările tehnologice şi oportunităţile tehnologice pe care pe care
le avem la îndemână sunt foarte multe. Şi pentru sectorul industrial ele pot fi
greu de acomodat sau greu de urmărit. Pe de altă parte, cred că, prin lupa
noastră de de IT-şti, credem că e important să punem un focus în re-skilling,
în a-şi construi competenţe, în a înţelege oportunităţile pe care noile
tehnologii le aduc

► Clar,
politicile sunt un element important în a stimula şi a creşte atractivitatea
folosirii tehnologiei şi chiar dacă nu avem o istorie foarte largă în a stimula
folosirea tehnologiilor, vedem că se întâmplă lucruri şi acesta este extrem de
important ca autorităţile să vină în ajutorul sectorului industrial. Nu vorbim
de facilităţi, ci de susţinere ca să poată să-şi crească competenţele în
domeniul digital, ca să poată să facă investiţii. În domeniul acesta sunt
investiţii mari.

► Aşteptarea
nu este ca toată lumea să se transforme în IT-şti, aşteptarea sau nevoia este
ca aceşti experţi în domeniile lor să înţeleagă tehnologia şi să înţeleagă cum
pot folosi tehnologia pentru a-şi creşte productivitatea lor.