Cât ar trebui să fie salariul minim în România? Noul studiu
al Confederației Patronale Concordia – Politica Salariului Minim în România –
și-a propus să analizeze evoluția și factorii economici care influențează
nivelul salariului minim pe economie, în țară și în statele Uniunii Europene,
dar și considerentele fiscale, particularitățile economice și sociale ale
României, alături de scenarii distincte pentru mecanismul de actualizare a
salariului minim.
Scopul acestui
studiu independent este să analizeze contextul și impactul majorării salariului
minim în România și să ofere o perspectivă bazată pe fundamente economice
decidenților politici, mediului de afaceri și tuturor celor interesați, în
contextul în care România trebuie să transpună o directivă tematică și să
implementeze un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim. Studiul
evidențiază și riscurile actuale, cum ar fi impactul asupra sectoarelor
vulnerabile și creșterea inflației, oferind recomandări pentru un echilibru mai
bun între salarii și productivitate.
Radu Burnete,
directorul executiv al Confederației Patronale Concordia:
„Salariul
minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creștere din cadrul Uniunii
Europene, de la un nivel foarte scăzut, de 142 de euro, în 2010, la 744 de
euro, astăzi. Acest ritm de creștere nu mai este sustenabil, fără investiții și
reforme care să ducă la creșteri la fel de accelerate de productivitate. Suntem
aproape de media europeană și la media regională. Pe termen mediu, un raport de
45-50% între salariul minim și cel mediu (unde suntem deja) este o formulă
echilibrată, care prezintă mai puține riscuri pentru sănătatea economiei. În
același timp, este important să mutăm conversația de la salariul minim brut și
nivelul său, la cum facem să păstrăm rata accelerată de creștere a salariilor
medii din România prin infrastructură de calitate, productivitate sporită și
valoare adăugată mai mare în economie. Nu în ultimul rând, e bine să fim
conștienți că, de acum înainte, majorări bruște ale salariului minim, fără
măsuri compensatorii de creștere a productivității, vor duce la șomaj în
sectoarele mai puțin productive ale economiei, dintre care studiul nostru a
identificat treisprezece”.
Iată câteva
dintre concluziile studiului:
-
Creșterea rapidă a salariului minim din
ultimii ani a fost cu mult peste rata de creștere a inflației, cât și
peste rata cumulată de creștere a productivității muncii cu inflația. În
iulie 2024, salariul minim a crescut cu peste 23% față de aceeași perioadă
a anului trecut. -
Una dintre particularitățile socio-economice
ale României este că are una dintre cele mai scăzute rate de participare
la forța de muncă a oamenilor apți din Uniunea Europeană, 68.7%, față de
media europeană de 75.3%. Rata de participare din România se află la un
nivel sub toate statele din regiune: Bulgaria (76.2%), Ungaria (80.7%),
Polonia (77.9), Cehia (81.7%). Situația este agravată de faptul că România
are una dintre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor
(segmentul de vârsta 15-24 de ani), anume 20.5% față de media europeană de
14.7%. Politica salariului minim este crucială în contextul șomajului
ridicat în rândul tinerilor, deoarece o creștere prea abruptă a salariului
minim poate limita accesul acestora pe piața muncii, făcând angajarea mai
dificilă pentru cei cu experiență redusă. -
România are un număr foarte mare de angajați
plătiți la salariul minim sau aproape de minim, aproximativ 35% din
numărul de angajați în economie. Acest fapt creează distorsiuni
semnificative în economie, la orice modificare a nivelului salariului
minim. De exemplu, o creștere de 20% a salariului minim – mai mică decât
cea din ultimul an – duce automat la o creștere a salariului mediu cu
aproape 8%, în ipoteza puțin probabilă că toate celelalte salarii rămân
neschimbate. Astfel, creșterile salariale sunt forțate să se decupleze de
fundamentele macroeconomice, putând să avanseze peste rata inflației și a
productivității, alimentând inflația. - Top 13 sectoare cu salarii mici:
- Agricultură, vânătoare, activități conexe
- Agricultura, silvicultura, pescuit
-
Fabricarea produselor textile, articole de
îmbrăcăminte - Prelucrarea lemnului
- Industrie alimentară, băuturi, tutun
- Fabricarea mobilei
- Construcții
- Comerț cu amănuntul fără vehicule
- Transporturi terestre și prin conducte
- Hoteluri și servici de alimentație publică
- Activități de poștă și de curierat
- Activități sportive, recreative, distractive
-
Reparații de calculatoare, de articole
personale și de uz gospodăresc.
Aceste 13
sectoare sunt cele mai expuse riscului de a pierde locuri de muncă. De exemplu,
creșterea salariului minim în agricultură generează o nevoie echivalentă de
creștere a subvențiilor, iar activitățile de poștă și de curierat sunt la risc
dacă salariul minim crește cu mai mult de 2.4% – ritmul mediu anual al
productivității muncii din ultima decadă. De asemenea, industria textilă este
sensibilă la orice creștere a salariului minim, având în vedere contracția
continuă a productivității muncii – problema competitivității sectorului s-a
reflectat în înjumătățirea capacității de export, în ultimii 10 ani, de la 10%
în total exporturi, în 2013, la 6%, în 2023.
Studiul a
fost realizat pentru Confederația Patronală Concordia, în cadrul proiectului „Consolidarea
capacității Concordia pentru dialog social”, Cod 302141, proiect cofinanțat de
Uniunea Europeană. Materialul integral poate fi consultat sau descărcat de
aici: Politica
salariului minim – studiu – Confederația Patronală Concordia.
Confederația
Patronală Concordia este partener social reprezentativ la nivel național, care
aduce împreună firme cu peste 350.000 de angajați din 17 industrii esențiale
pentru economie, cu o pondere de mai mult de un sfert din PIB-ul României.