Conferinţa Concordia/BCR „Industrii inteligente: cum creăm valoare adăugată în România“. Putem dezvolta business în România doar dacă ne implicăm în dialogul social

♦ „Nu trebuie să inventăm reţete, sincer nu cred că avem prea multe lucruri de inventat. Sunt lucruri pe care le vom face sau nu le vom face. Viitorul depinde de deciziile pe care le vom lua şi de cum vom sta împreună când luăm aceste decizii.“

Economia României are poten­ţia­lul de a se dubla în următorii 10 ani, de la 300 mld. euro în acest mo­ment la 600 mld. euro, dar este nevoie de o serie de decizii şi de strategii pentru ca businessul să crească şi este nevoie de dialog social între oamenii de afaceri şi mediul politic, astfel încât deciziile să fie luate împreu­nă, au fost printre principalele concluzii ale con­ferinţei Concordia/BCR „Industrii inteligente: cum creăm valoare adăugată în România.“

„Toate aceste cuvinte cu predictibilitate sunt lipsite de conţinut, aş vrea să le adăugăm nişte conţinut. De 30 de ani, de când am cariera asta am făcut foarte multe lucruri bune, cred eu, dar am făcut şi un lucru greşit: sunt 30 de ani în care am crezut că noi, oamenii de afaceri, nu putem influenţa deciziile politice, că trebuie să ne re­sem­năm, că vor lua decizii împotriva unor raţiuni economice şi eu trebuie să mă confor­mez. De 30 de ani greşim, suntem resemnaţi şi nu avem drep­tul să fim aşa“, a spus Dan Şucu, preşedin­tele confederaţiei patronale Concordia, organi­zaţie care reuneşte companii cu un aport de 30% la economia României şi cu 350.000 de angajaţi.

Dialogul între mediul politic şi mediul de business este crucial şi este important ca deciziile care afectează economia reală să fie luate împreună, astfel încât toţi actorii, de la bugetul de stat, până la companii şi angajaţi să se bucure de creşterea economică. Potenţial este, dar cum îl activezi?

Economia ţării s-a dublat din 2015 încoace, după boomul economic care a fost în 2017-2019, dar şi datorită inflaţiei din ultimul an, care umflă semnificativ PIB-ul. În 1990, PIB-ul României era de doar 35 mld. euro (echivalent), ca abia în 2004 să ajungă la aproape 70 mld. euro. În 2015, după 11 ani se mai dubla o dată şi ajungea la 150 mld. euro şi, la final de 2023, va depăşi borna de 300 mld. euro. Greul însă de acum începe, au mai spus speakerii evenimentului, pentru că pilonii de creştere ai economiei României din ultimii ani, mai ales costul redus al forţei de muncă, începe să se epuizeze.

„Reţeta mea, pe care vi-o propun, este simplă: educaţie, consecvenţă, tehnologie şi sustenabilitate. Nu trebuie să inventăm reţete, sincer nu cred că avem prea multe lucruri de inventat. Sunt lucruri pe care le vom face sau nu le vom face. Viitorul depinde de deciziile pe care le vom lua şi de cum vom sta împreună când luăm aceste decizii“, a spus Sergiu Manea, CEO-ul BCR.

Economia României, chiar dacă avea po­ten­ţial mai mare, a crescut în ultimii ani de multe ori peste aşteptări, pe un model asemă­nător tuturor ţărilor din fostul bloc sovietic: in­vestiţii străine bazate pe forţa de muncă acce­sibilă şi pregătită şi fiscalitate prietenoasă. Mo­dele încep să se epuizeze însă, remarcă Radu Burnete, director executiv al confederaţiei patronale Concordia. Pe de altă parte, adaugă el, nevoile bugetare ale statului nu se epui­zează, ba dimpotrivă, vor creşte, astfel că este nevoie de o soluţie astfel încât companiile să facă business, angajaţilor să le crească salariile, iar bugetul statului să susţină cheltuielile.

„Bugetul va avea costuri mari de suportat: de securitate, sănătate şi educaţie. Mai avem costuri după 2029 încolo cu sistemul de pensii, atunci când nota de plată pentru pensionarea decreţeilor va fi foarte mare. În acelaşi timp, dumneavoastră trebuie să vă creşteţi profitabilitatea şi angajaţii dumneavoastră să aibă salarii mai mari. Răspun­sul nostru este că trebuie să creştem această valoare adăugată. Vom avea în acest fel şi bani la buget, şi bani pentru dumneavoastră şi pentru salariile angajaţilor“, a spus Radu Burnete.

Dan Şucu, preşedintele confederaţiei patronale Concordia:

►Înainte de a ne gândi la viitor, este timpul să ne uităm şi la prezent. Avem nevoie de o fundaţie, avem nevoie de ceva puternic pe care să construim, avem nevoie de predictibilitate, de tot ce are legătură cu predictibilitatea şi cu a fi sustenabil în clipa de faţă.

► Toate aceste cuvinte cu predictibilitate sunt lipsite de conţinut, aş vrea să le adăugăm nişte conţinut. De 30 de ani, de când am cariera asta am făcut foarte multe lucruri bune, cred eu, dar am făcut şi un lucru greşit: sunt 30 de ani în care am crezut că noi, oamenii de afaceri, nu putem influenţa deciziile politice, că trebuie să ne resemnăm, că vor lua decizii împotriva unor raţiuni economice şi eu trebuie să mă conformez. De 30 de ani greşim, suntem resemnaţi şi nu avem dreptul să fim aşa.

► De 30 de ani nu ne propunem cu adevărat să participăm în România la dialogul social.Asta este realitatea. Ce înseamnă Concordia? Posibilitatea noastră de a participa la dialogul social.

► Concordia înseamnă 30% din PIB-ul României şi peste 350.00 de angajaţi sunt în clipa de faţă în societăţile componente. Este importantă Concordia? Este important ca noi să luăm aceste decizii?

► Hai să ne uităm la 2009. Apropo, multe industrii au un sentiment care seamănă cu 2009. O criză care venea spre România, scăderi de vânzări, scăderi de producţie, multe industrii au ajuns la jumătate. Toată lumea încearcă să se adapteze.

► În 2010 bula se sparge. TVA creşte de la 19 la 24%, criza se prelungeşte cu 4 ani şi firme dispar, împreună cu visele celor care le-au creat.

► Este normal ca de pixul unui politician să depindă viitorul dumneavoastră?

► Este normal să nu ne luptăm, să nu apărăm, să nu influenţăm pozitiv deciziile luate?

Sergiu Manea, CEO, BCR:

► Din 1998 încoace, România nu a avut niciodată o problemă să se finanţeze. România a putut să spună o poveste, o poveste de creştere. A arătat o oarecare disciplină în cele două accidente şi practic ne aflăm într-un context în care datoria publică este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană şi cu toate acestea vorbim despre o criză bugetară.

► Este foarte important să comunici pieţelor financiare şi partenerilor ce faci cu banii. Argentina avea un grad de îndatorare de 60%, noi suntem destul de departe, dar este important să putem comunica nevoia de construcţie de încredere reciprocă.

► Sectorul IT din România este realmente extraordinar, dar avem foarte puţine produse româneşti. Avem o comunitate vibrantă de ingineri software, care creează lanţuri de valoare, dar foarte puţine produse de tehnologie românească.

► Eu cred că în contextul în care spunem că vom dubla PIB-ul României în 10 ani, probabil că ar trebui să venim cu cheltuielile de dezvoltare-cercetare la nivelul Finlandei şi Germaniei. (ca pondere în PIB – n. red.)

► Doar în 2021, la nivel mondial, au existat aproape 12.000 de suspendări pe lanţul de aprovizionare, iar povestea continuă. O anomalie. Care astăzi a devenit noua normă. Din cauza deficitului forţei de muncă, a cererii mari de materiale şi a problemelor de transport. Iar asta atrage cu sine creşterea costurilor, termene de livrare mult mai lungi şi o penurie de materii prime.

► Navigăm cu toţii pe ape agitate. Cauza? De la ciclicitatea dinamicii economice şi imprevizibilitatea pieţei internaţionale, la tulburări politice şi la politici comerciale în schimbare. Toate acestea afectează lanţuri de aprovizionare, operaţiunile globale, importul sau exportul de produse. În momentul asta, vestea bună este că am învăţat să navigăm pe un flux de incertitudine continuu. Vestea şi mai bună este că o să continuăm să ne specializăm.