Industrii inteligente. Fără un lanţ end-to-end de producţie şi de valoare adăugată, România riscă să rămână un centru de lohn

♦ Industria 4.0 este de fapt o revoluţie de productivitate care aduce un produs mai bun, mai ieftin, mai uşor accesibil şi nu în ultimul rând un produs realizat de nişte oameni care-şi înţeleg mult mai bine rolul.

România se află într-un moment în care noţiunea de inovare s-a schim­bat foarte mult şi în care businessurile au la dispoziţie o mulţime de soluţii pentru a putea evolua şi performa într-o piaţă care devine tot mai concurenţială, însă acestea trebuie să înţeleagă exact care le sunt nevoile reale şi cum pot integra digitalizarea, tehnologia, automati­zarea, astfel încât la sfârşitul zilei să obţină produse mai bune, care să ajungă mai repede la consumatorul final indiferent dacă este vorba despre piaţa internă sau de export.

„Avem o ţară care poate accesa resurse e­ner­getice cum în puţine locuri se întâmplă în Europa. Avem tradiţie în agricultură. Întreba­rea e cum transformi cultura mare mai departe, pe lanţ, în­tr-un agrobusiness în adevăratul sens al cuvântului, să începi să procesezi. Avem tradiţie inginerească, avem tradiţia academică. Întreba­rea este cum ajungi să mergi către cercetare şi dezvoltare astfel încât la sfârşitul zilei să pro­duci cât mai mult pe care să scrie „fabricat în România“. Cred că sunt oportunităţi foarte di­verse pe care le putem ac­ce­sa şi, evident, trebuie să ne ocupăm de educaţie“, spune Bogdan Cernescu, managing director-head of corporate banking în cadrul BCR. El a fost prezent în emisiunea Industrii Inteligente, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

Ideea că statul ar trebui să investească mai mult în programe de învăţământ dedicate formării de specialişti, şi în egală măsură în zona de cerce­tare-dezvoltare, a fost susţinută şi de Mihai Manole, acţionar al Tema Energy, furnizor de teh­nologie specializat în construcţia de centre de date. „România ar putea avea foarte mult de câştigat dacă statul ar acorda o mai mare atenţie segmentului de cercetare-dezvoltare, care din păcate, în momentul actual, este foarte neglijat, chiar dacă are un istoric şi referinţe foarte bune. Până la urmă, fără un lanţ end-to-end de producţie şi de valoare adăugată, România riscă să rămână un centru de lohn, şi nu doar în industria textilă, ci şi în IT, în agricultură şi în multe alte zone în care producem, dar în care nu ducem produsul la capătul final şi eventual să îl şi exportăm“, a spus Mihai Manole.

Un punct nevralgic în cum ar putea Româ­nia să captureze cât mai multă valoare adăugată din ceea ce se produce cu capital local îl repre­zintă educaţia. „Ar trebui să existe un focus mai pregnant pe educaţie şi pe tehnologie. Pentru că tot am pierdut atâţia paşi în educaţie şi s-au omis atâtea lucruri faţă de progresul din Vest, avem capacitatea să recuperăm acest lucru digitalizând mai accelerat educaţia, actualizând programele, actualizând manualele şi digitalizându-le, conec­tând copiii mai mult la realitate, prin transfor­marea metodei şi a echipamentelor prin care se predă lucrul ăsta. Hai să vedem cum formăm profesorii în dascăli ai secolului 21, cum adaptăm cu adevărat programa şi poate o subţiem şi ne focusăm pe materiile cu adevărat cu valoare adăugată sau care sunt de folos şi în viaţă, dar şi în viaţa profesională“, spune Mihai Manole.

Despre noţiunea de Industrie 4.0, Bogdan Cernescu susţine că aceasta este o revoluţie de productivitate care ar trebui să se traducă la sfârşitul zilei într-un produs mai bun, mai ieftin, mai uşor accesibil şi nu în ultimul rând, adus la viaţă de nişte oameni care-şi înţeleg mult mai bine rolul, au timp şi pentru ei, îşi pot asigura acel echilibru între viaţa profesională şi viaţa personală mai uşor.

„În afară despre cum putem să creăm capital financiar şi cum îl putem pune la lucru, există o altă componentă la care trebuie să ne raportăm şi asupra căreia trebuie să reflectăm: cum creezi capital societal, astfel încât, în timp, să începi să împrăştii din polarizarea societăţii, să începi să irigi zonele mai sărace astfel încât ele să crească. Asta e marea întrebare a următorului deceniu pentru pentru România- cum creăm capital societal şi cum se creează capitalul societal? Eu aş spune că el se creează prin educaţie, prin a avea grijă şi de copii şi de cei în vârstă. El se creează prin comunităţi“.

Din perspectiva lui Bogdan Cernescu, sectoarele cheie pe care România ar trebui să joace ca să fie un pariu câştigător în următorul deceniu sunt agribusiness, energie şi IT, susţinute de infrastructură şi educaţie.

La rândul său, Mihai Manole apreciază că IT-ul, zona de cercetare-dezvoltare şi agricultura reprezintă segmentele cheie pe care ar trebui să se focuseze România în următorii ani.

Referindu-se la segmentul de business în care compania pe care o reprezintă îşi desfăşoară activitatea, Mihai Manole apreciază că piaţa de infrastructură pentru centrele de date din România este estimată să depăşească 50 de milioane de euro în 2024, un ritm aproape dublu de dezvoltare raportat la evoluţia pieţei din ultimii 3-4 ani, şi ar putea să treacă de 200 de milioane de euro în următorii ani.

Dezvoltarea accelerată este susţinută de interesul tot mai mare din partea companiilor private şi a instituţiilor de stat pentru construirea de centre de date noi, în paralel cu nevoia de creştere a performanţei energetice a companiilor, în contextul apariţiei de noi soluţii şi tehnologii şi a posibilităţii finanţărilor prin intermediul fondurilor europene sau a altor programe de finanţare dedicate sectorului

„Pentru 2024 şi anii următori ne aşteptăm la o creştere accelerată a pieţei de infrastructură pentru centrele de date. Dacă anul acesta piaţa va depăşi 50-60 de milioane de euro în România, deja o dublare în doar 3-4 ani, în anii următori ne aşteptăm să ajungă la peste 200 de milioane de euro pe an. Până acum, deşi lucrurile s-au mişcat, totuşi România a fost un pic ocolită de investitorii foarte mari din domeniu.Vorbim aici de Google, de Microsoft, de Equinix, Digital Realty şi alţi coloşi care încă nu au făcut investiţii pe plan local. Dar iată că acum avem ClusterPower, care a făcut primul pas la Craiova, Portland urmează să contruiască două sau trei mega data center în Bucureşti, Google prospectează atent piaţa pentru a deschide data centere în România, Microsoft, de asemenea. Există un potenţial imens ca această piaţă să crească foarte mult în anii următori“.

Ideea dezvoltării accelerate a pieţei de infrastructură pentru centrele de date a fost susţinută şi de Bogdan Cernescu, care a menţionat că centrele de date, cu tot ceea ce se produce în cadrul lor la nivel de informaţie, meta-informaţii ş.a.m.d, ajută fabricile şi combinatele să funcţioneze într-un mod mult mai eficient.

„Putem să spunem că noi asistăm la o restructurare masivă şi la o reaşezare a industriei, la o evoluţie foarte rapidă a ramurilor industriale. În plus, gândiţi-vă că tot ce înseamnă centre de date înseamnă consum de energie. În 2022, deja s-a consumat cu 50% mai multă energie faţă de 2018. Este o evoluţie uriaşă, iar noi ne aşteptăm ca ea să fie absolut exponenţială. Iar în momentul în care vor veni şi jucătorii mari, chiar o să fie o zonă foarte, foarte activă. Şi încă ceva-dincolo de creşterea de 50%, în 2022, centrele de date, din perspectiva consumului de energie, au reprezentat 3% din consumul naţional de energie în România. În alte ţări ajungem chiar la 20% deja din consumul naţional, ca să ne imaginăm ce înseamnă potenţialul“.

Din perspectiva lui Mihai Manole, printre proiectele substanţiale în această piaţă se numără cloud-ul guvernamental sau hub-ul Ministerului de Interne, una dintre cele mai mari investiţii în data center şi digitalizare de infrastructură din România ultimilor ani.

„Sunt convins că piaţa de infrastructură pentru centrele de date va creşte foarte mult, iar dacă ne raportăm la data center plus IT-ul din data center, cred că în câţiva ani va ajunge să fie o piaţă de peste un miliard de euro euro, deci va conta în PIB, va conta în economia României“.

Businessul Tema Energy a atins în 2023 o cifră de afaceri consolidată de aproximativ 82 de milioane de lei (16,5 mil. euro), cel mai bun rezultat înregistrat până acum de companie în cei 22 de ani de activitate, cu un EBIDA estimat la final de an de aproximativ 1,8 milioane de euro.

Compania furnizează tehnologie specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport, atât pentru companii din spaţiul public cât şi pentru cele din spaţiul privat.

„Avem clienţi din industrie, din automotive, firme precum Continental sau Mercedes sau companii foarte mari de IT producătoare de hardware sau de software, precum Oracle sau NXP Semiconductors, dar avem în portofoliu şi companii de stat şi ministere, de la Ministerul de Interne sau ONRC sau Universitatea Politehnică, Universitatea Bucureşti, Guvernul României, fiecare dintre ele investind tot mai mult în ultimii ani în digitalizarea instituţiilor, în hub-uri de servicii pentru cetăţeni, astfel încât să se poată depune şi obţine cât mai multe lucruri online, fără interacţiunea la ghişeu, fără cozi, doar făcând astfel de lucruri şi investiţii în high performance computing centers, adică în cercetare, dezvoltare şi inovaţie“, spune Mihai Manole.

Pentru 2024, Mihai Manole estimează că businessul Tema Energy va depăşi 20 de milioane de euro cifră de afaceri, respectiv o creştere de 20- 30%

„Este o perioadă foarte bună în care se investeşte foarte mult în IT şi în digital. AI-ul este pe buzele tuturor şi toată lumea plăteşte şi investeşte în zona asta“.