Schimbările climatice au un impact tot mai vizibil la nivel global, inclusiv în țara noastră, unde temperatura medie a crescut semnificativ. În 2023, temperatura medie globală a fost cu 1,48°C peste nivelurile preindustriale, și se estimează că până în 2040, aproape 50% din populația urbană a României va fi afectată de călduri extreme. Aceasta pune în pericol și economia, în special agricultura, iar fenomenele extreme, precum perioadele de caniculă, inundațiile, furtunile și grindina, afectează mediul de afaceri și siguranța societății în ansamblu. Schimbările subliniază nevoia de adoptare cât mai rapidă a unor politici climatice eficiente pentru a limita efectele dezastruoase. În marja debutului Conferinței ONU Privind Schimbările Climatice de la Baku (COP 29), OECD a publicat un nou raport privind schimbările climatice.
The Climate Action Monitor 2024 subliniază lipsa de acte normative în privința alinierii politicilor naționale de reducere a emisiilor cu efect de seră la obiectivele climatice asumate la nivel mondial. Conform documentului, la ora actuală, contribuțiile naționale determinate preconizează o reducere colectivă a gazelor cu efect de seră până în 2030 de doar 14%, comparativ cu 43%, cât fusese asumat prin Acordul de la Paris din 2015.
______________________________________________________________________________Lipsa integrării țintelor globale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în legislația națională pune în pericol obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050. Ultimele date din august 2024 arată că 110 state, reprezentând aproximativ 88% din emisiile globale, s-au angajat să îndeplinească obiectivele climatice asumate. Cu toate acestea, doar 27 de state și Uniunea Europeană au transpus angajamentele în legi naționale, acoperind doar 16% din emisiile mondiale.
În ultimii doi ani, pe de altă parte, s-a înregistrat o încetinire semnificativă în implementarea acțiunilor împotriva schimbărilor climatice, cu o creștere de doar 1% în 2022 și 2% în 2023, în comparație cu o medie anuală de 10% între 2010 și 2021. Această tendință descendentă ridică îngrijorări privind capacitatea de a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite pentru 2030, sugerând riscul ca aceste ținte să fie ratate.
Riscurile la care ne expunem sunt foarte ridicate. 2024 este pe cale să seteze noi recorduri în ceea ce privește încâlzirea globală, înregistrând, deja, o importantă creștere de temperaturi la nivel mondial, cu un număr adițional de 30 de zile cu temperaturi peste medie și cu fenomene din ce în ce mai extreme și imprevizibile. Astfel, nevoia unui ecosistem legislativ bine pus la punct, care să limiteze efectele schimbărilor climatice și să asigure o tranziție echitabilă și justă la o economie verde, este tot mai accentuată.
Pentru studierea integrală a raportului aparținând OECD, vă invităm să deschideți documentul atașat.