Confederația Patronală Concordia a organizat în data de 21 februarie 2023 conferința finală a proiectului Improving Social Dialogue in Romania. În cadrul evenimentului, la care au participat autorități publice, reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor, ai societății civile, precum și parlamentari, s-a lansat Studiul Analiza
pieței muncii în România, realizat de KPMG, și s-au prezentat rezultatele
proiectului, formulându-se soluții pentru modernizarea dialogului social în
țara noastră.
Proiectul Improving Social Dialogue, implementat de
Confederația Patronală Concordia, a avut ca scop îmbunătățirea transferului de
cunoștințe în domeniul dialogului social și al viitorului muncii, dar și dezvoltarea
de instrumente noi care să le faciliteze. Instrumentele pe care le-am dezvoltat
în cadrul proiectului au vocația de a moderniza dialogul social și de a veni în
sprijinul partenerilor de dialog social, precum:
·
Un
portal de dialog social (SDP) – capabil
să aducă într-un format agregat cele mai recente inițiative legislative (în
format digital), pozițiile publice ale partenerilor sociali, informații despre
cadrul dialogului social, materiale educaționale și secțiuni dedicate fiecăruia
dintre partenerii sociali și autorităților relevante;
·
Un
sistem de procesare a documentelor legislative (LDPS) – o platformă concepută
pentru a publica automat toate modificările legislative, în mod gratuit.
De asemenea, în cadrul proiectului, Confederația
Patronală Concordia a agregat informațiile, ideile și exemplele de bune
practici, transformându-le în propuneri de politici publice pentru a face
dialogul social mai consistent, prin creșterea transparenței publice,
constituirea unui fond de talente la nivelul UE, accesul la programe de formare
pentru persoane inactive, angrenate în forme de muncă atipice sau șomeri, dar
și reforma CES pentru întărirea capacității instituționale și a calității
consultării publice.
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților
publice de la nivel național și local, partenerii de dialog social,
reprezentanți ai angajaților și angajatorilor, care s-au angrenat în discuții
constructive pornind de la rezultatele radiografiei lansate de Confederația
Patronală Concordia. De asemenea, invitații au asistat la o prezentare
realizată de reprezentanții NHO – Norwegian Enterprises Organisation, una
dintre cele mai mari confederații patronale din Europa, pornind de la
experiența norvegiană în privința dialogului social.
Printre statisticile prezente în studiul lansat de
Confederația Patronală Concordia alături de KPMG enumerăm:
· În România se află 500 de mii de șomeri, dar de 4 ori mai multe
persoane inactive care nu sunt elevi și pensionari (peste 2 milioane). Numărul de persoane aflate în întreținerea altor
persoane sau a statului, sau care se întrețin din alte venituri (chirii,
dobânzi, etc.), precum și cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021
de 2,412,290 persoane, adică aproximativ 21,9% din totalul populației inactive
din România.
· Deși rata de emigrare s-a domolit în contextul pandemiei,
atât numărul cât și nivelul de calificare al imigranților nu reușește să
acopere scăderea prin emigrare, soldul migrației internaționale în anul 2021,
fiind negativ (-16,100 persoane). Cum știm că nu sunt doar salariile cauza
plecărilor? În topul regiunilor de origine a emigranților definitivi sunt din
regiunile cu cele mai mari salarii din România. În același timp, cei
aproximativ 240.000 de lucrători din afara UE veniți în România în perioada
2017-2022 ar putea popula un oraș de dimensiunea Ploieștiului, însă cu o
populație eminamente necalificată sau slab calificată. Și aceștia sunt mulți pe
hârtie, pentru că nu toți rămân aici.
· Piața forței de muncă rămâne inflexibilă – doar 3% dintre
contractele de muncă sunt cu timp parțial și regimul fiscal schimbat anul
trecut nu a ajutat flexibilizarea. Pe de-o parte acest lucru înseamnă mai multă stabilitate pentru cei cu
contract de muncă full time, pe de alta, din rândul populației inactive (unde
sunt mai multe femei), a șomerilor, a pensionarilor, a tinerilor NEETs care
poate nu știu de ce anume să se apuce, putem integra mai mult sub formule mai
flexibile, fie că vorbim de alte contracte de muncă atipice nereglementate în
România. Totodată, avem o tendință de creștere pentru self employed – pentru
care, spre deosebire de angajații cu normă parțială, trebuie sa începem să ne
gândim ce mecanisme de protectie socială implementăm.
· Crește ponderea populației cu nivel mediu de educație (față de anul 2011, de la 37.1% la 43.5% în 2021) și a
populației cu nivel superior (de la 12.9% în 2011 la 16,0% în 2021) , dar
pierdem 30% dintre ei la angajare. Rata de angajare în grupa de vârstă 20 –
34 de ani care au absolvit cu 1-3 ani înainte (%) este de doar 70%, a treia cea
mai scăzută din UE.
· Cel mai bine plătit angajat din România este bărbat,
lucrează într-o companie privată cu capital străin din sectorul ITC. La polul opus, se află un salariat din HoReCa din
Teleorman.
· Companiile private, cu capital strain, oferă cele mai
competitive salarii din economie. Cele mai ridicate valori ale câștigului
salarial mediu lunar se înregistrează în companiile majoritar private și în
companiile cu proprietate integral străină, fiind în medie cu 47%, respectiv
35% mai mari decât media la nivel național.
· Sectorul ITC a înregistrat cele mai mari creșteri de cost
cu forța de muncă: 11.208 RON/lună,
cu 93,2% mai mare față de costul mediu lunar pe economie (2021).
Pentru a afla mai multe detalii despre raportul prezentat
astăzi, vă invităm să citiți studiul complet, disponibil aici.
„Astăzi, Confederația Patronală Concordia a fost
gazda unui eveniment care marchează finalul proiectului Improving Social
Dialogue in Romania, prin care ne-am adus aportul la eficientizarea și
modernizarea procesului de dialog social de la nivel național. Alături de
partenerii norvegieni, am dorit să expunem bunele practici de la nivel european
și, pornind de la rezultatele analizei privind piața muncii, să identificăm
soluții personalizate la problemele care o definesc, după multiplele crize. Să
ne consolidăm ca parteneri sociali, să devenim chiar și mai prezenți în
conversația de la nivel european, să îmbunătățim dialogul dintre patronate,
sindicate și autorități, sunt priorități pe care ni le asumăm și în sprijinul
cărora am lansat instrumente concrete, precum Portalul de Dialog Social”, a
declarat Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia.
„Confederația Întreprinderilor Norvegiene (NHO) a
fost partener în aproximativ zece proiecte finanțate de Norway Grantprin
granturile norvegiene în perioada actualăcurentă.
Proiectul în care Concordia, organizația noastră soră din România, este
promotorul proiectului, este în mod clar unul dintre cele mai bune. Prin
colectarea majorității informațiilor relevante privind relațiile de muncă din
țară, fie că este vorba de legislație, contracte colective sau alte surse,
proiectul a îmbunătățit accesul partenerilor sociali și al altor
actori interesația la
informații vitale pentru lumea muncii. Aceste rezultate tangibile au
îmbunătățit considerabil situația și sperăm că vor contribui, de asemenea, la
promovarea importanței și rolului organizațiilor în dialogul social din
România. Acesta este, într-adevăr, unul dintre principalele obiective ale
programului de granturi norvegiene”, a
declarat Henrik Munthe, reprezentantul NHO prezent la eveniment.
