Planul de Acțiune privind deficitul de forța de muncă și de competențe

Confederația Patronală
Concordia publică un document de poziție față de Planul de Acțiune privind
deficitul de forța de muncă și de competențe
, lansat de Comisia Europeană
în martie 2024. Documentul reflectă poziția noastră și a BusinessEurope,
organizația care reunește federațiile patronale din 36 de țări europene, unde
România este reprezentată de Concordia.

Salutăm Planul de acțiune al Comisiei Europene
privind deficitul de forță de muncă și de competențe
. Aceasta este o provocare presantă la
nivel societal, deopotrivă în UE și în România, cu impact asupra
productivității și competitivității angajatorilor de toate dimensiunile și din
diferite sectoare. Acest Plan ar trebui să servească nu doar drept foaie de
parcurs pentru a contribui la reducerea deficitului de forță de muncă și de
competențe, ci și ca ghid pentru dimensiunea politicii sociale a UE pe
parcursul următorului ciclu politic al UE, în perioada 2024-2029.

Adelina Dabu,
Head of Public Affairs, Confederația Patronală Concordia:

„Concordia va
continua, direct și prin afilierea la BusinessEurope, implicarea în
implementarea Planului și a măsurilor circumscrise acestuia, cu scopul de
asigura forță de muncă adecvată pentru companiile din România. În particular,
România are cea mai scăzută durată a vieții profesionale din UE, de doar 32,2
ani.
Pe lângă îmbunătățirea stării de sănătate în rândul populației, există loc
pentru a propune soluții neconvenționale. În acest context, tranzițiile
flexibile între ocuparea forței de muncă și pensionare sunt deosebit de
importante”.   

În elaborarea și punerea
în aplicare a acțiunilor de reducere a deficitului de forță de muncă și de
competențe, este important să existe o abordare coordonată a reformelor la
nivelul UE, inclusiv în domeniile piețelor forței de muncă, sistemelor de
educație și formare și politicilor privind migrația și mobilitatea.  

O prioritate
importantă ar trebui să fie dezvoltarea unei abordări mai strânse între
prioritățile și reformele identificate prin procesul Semestrului European și
Fondul Social European+, ținând seama pe deplin de rolul partenerilor sociali.
Un obiectiv esențial ar trebui să fie o mai bună utilizare a FSE+ pentru a
stimula angajatorii să ofere oportunități de formare pentru lucrătorii lor. O
astfel de abordare ar sprijini crearea de valoare adăugată la nivelul UE în
ceea ce privește funcționarea pieței unice și ar sprijini coordonarea și
cooperarea cu și între statele membre, în domenii care țin de competența
națională. La nivel național, o astfel de abordare ar fi mai accesibilă tuturor
tipurilor de angajatori, cu impact mai larg asupra angajaților.

Obiectivul pe
care ar trebui să îl atingă acest plan este reducerea deficitului de forță de
muncă și de competențe, care împiedică întreprinderile în eforturile lor de a
fi productive, inovatoare și competitive, ceea ce creează, în cele din urmă, un
blocaj în calea creșterii economice și a prosperității în UE.