26 noiembrie 2021
DECLARAȚIA DE LA PARIS
CONSILIUL PREȘEDINȚILOR BUSINESSEUROPE
Cu cinci săptămâni înainte ca Franța să preia președinția Uniunii
Europene, Consiliul Președinților BusinessEurope s-a întrunit la Paris, la
invitația MEDEF. Președinții celor 40 de federații membre și-au definit
prioritățile pentru Președinția franceză. Aceștia au reafirmat angajamentul
companiilor europene de a contribui la o redresare durabilă, precum și
atașamentul față de valorile UE și de statul de drept. Au discutat șapte teme
de importanță crucială pentru viitorul a milioane de întreprinderi europene
mici, mijlocii și mari pe care le reprezintă. Aceste șapte teme se vor afla în
centrul agendei viitoarei președinții franceze a Uniunii Europene. Declarația
de față stabilește principalele mesaje transmise viitoarei președinții franceze
asupra celor șapte teme.
1. Redresarea economiei pentru a asigura o
creștere durabilă și ocuparea forței de muncă
UE nu poate înregistra niciun succes și nu poate avansa către o autonomie
strategică deschisă fără companii competitive. Există tot mai multe îngrijorări
în comunitatea de afaceri europeană cu privire la cerințele legislative și
birocratice în curs de elaborare, care ar putea dezavantaja aceste companii în
competiția de pe piețele globale.
Președinția franceză trebuie să se concentreze pe redresarea economiei, să
facă reformele necesare pentru a îmbunătăți competitivitatea și să investească
în tranziția verde și în cea digitală pentru a asigura o creștere de durată și
ocuparea forței de muncă. O atenție deosebită trebuie acordată consolidării
pieței unice și a poziției Europei în lume.
Piața unică europeană este piața noastră internă. Este baza pentru
prosperitatea oamenilor și pentru influența Europei în lume. Instituțiile
europene și statele membre nu trebuie doar să-i restabilească funcționarea la
nivelurile de dinainte de pandemie. Consolidarea pieței noastre unice este
vitală pentru a avea o creștere de durată și un grad ridicat de ocupare a
forței de muncă. Trebuie reînnoită atenția acordată înlăturării obstacolelor
din calea liberei circulații și promovării mobilității după criza Covid.
Abordarea blocajelor actuale și a constrângerilor de aprovizionare care
generează creșteri de prețuri și amenință să submineze redresarea este, de
asemenea, esențială.
2. Abordarea deficitului în lanțurile de
aprovizionare și a riscurilor de inflație
Creșterea prețurilor la energie, deficitul de semiconductori și de diverse
materii prime sau bunuri intermediare (cum ar fi magneziu și lemn), precum și
blocajele în serviciile de transport (cum ar fi transportul maritim cu
containere) și decalajele de competențe (care duc la niveluri record de posturi
neocupate) generează creșteri ale costurilor de producție și subminează
redresarea.
Multe dintre aceste creșteri de preț sunt tranzitorii, iar reajustările
bazate pe condițiile de piață sunt calea pe care o preferăm pentru a reveni la
prețurile normale. Cu toate acestea, recunoaștem necesitatea unor măsuri pe
termen scurt pentru a aborda implicațiile pentru gospodării și companii ale
prețurilor ridicate la energie. De asemenea, credem că, atunci când cauzele
care stau la bază nu sunt determinate de piață (de exemplu, restricții de
export sau de călătorie), ele trebuie abordate.
Între timp, se poate dovedi utilă o combinație de acțiuni pentru atenuarea
presiunii, de la simplificarea procedurilor vamale până la asigurarea unei mai
bune coordonări a măsurilor sanitare și de siguranță și a restricțiilor de
călătorie, precum și monitorizarea adoptării de către guverne a măsurilor
comerciale restrictive. În ceea ce privește deficitul de aprovizionare cu
materii prime critice care depind de țări terțe (cum ar fi magneziul din
China), UE ar trebui să colaboreze îndeaproape cu țara în cauză pentru a
rezolva problema.
3. Ambițiile climatice și competitivitatea
industrială merg mână în mână
COP 26 a arătat că afacerile europene sunt implicate activ în tranziție și
sprijină progresul pe scena internațională. Ambiția climatică și
competitivitatea industrială pot merge mână în mână dacă tranziția ecologică
este susținută de un cadru juridic inteligent și stabil. Președinția franceză
trebuie să se asigure că există un cadru juridic al UE care să faciliteze
inovarea și să susțină introducerea de noi tehnologii pe piață, pentru a
minimiza costurile de tranziție pentru întreprinderi și societate.
Resursele financiare adecvate, măsurile fiabile în privința relocării
emisiilor de carbon, progresul în stabilirea prețului global al carbonului,
securitatea și accesibilitatea aprovizionării cu energie regenerabilă și cu
emisii scăzute de carbon, precum și infrastructurile energetice interconectate
și flexibile sunt ingrediente esențiale pentru succes. Investițiile în toate
sursele de energie și soluțiile cu emisii reduse și zero de carbon, necesare
tranziției trebuie, prin urmare, să fie integrate în taxonomia finanțării
durabile. Elaborarea criteriilor pentru activitățile sustenabile din punct de
vedere social este o problemă complet diferită și nu credem că taxonomia ar
trebui extinsă la aspectele sociale.
Un mecanism de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) conform OMC poate
fi parte din răspuns, dar necesită o abordare sectorială și graduală, începând
mai întâi cu o fază de testare. CBAM nu ar trebui să fie considerată o
alternativă la cotele gratuite, ci ar trebui să le completeze, până când
mecanismul își va dovedi eficacitatea. În acel moment, ar trebui luate în
considerare măsurile conforme cu OMC, pentru a sprijini exporturile sectoarelor
CBAM.
4. Reglementarea favorabilă a inovației este
crucială și pentru digitalizare
De asemenea, este esențial să existe un cadru juridic favorabil inovației în
problemele digitale, pentru a mobiliza investițiile necesare unei tranziții
digitale de succes. Suntem pe deplin de acord că digitalizarea ar trebui să fie
centrată pe utilizatori și să aducă beneficii societății și susținem echilibrul
în abordarea unui cadru legal care să ofere protecție fără a sufoca inovația.
Ne bazăm pe președinția franceză pentru a ancora progresele înregistrate în
ceea ce privește Legea privind serviciile digitale și Actul legislativ privind
serviciile digitale, susținând principiul țării de origine care facilitează
furnizarea transfrontalieră de servicii digitale, sprijinind în același timp
eliminarea produselor și conținutului online ilegale și stabilește reguli
armonizate, capabile să asigure piețe concurențiale și echitabile în sectorul
digital administrat în întreaga Uniune Europeană.
Salutăm abordarea bazată pe risc a propunerii legislative privind
inteligența artificială (AI), dar solicităm clarificări cu privire la domeniul
de aplicare pentru a ne asigura că aceasta reglementează doar aplicațiile AI cu
risc ridicat în domeniile în care a fost demonstrată o lacună clară de
reglementare, cu suficientă flexibilitate pentru a adapta verificările interne
cerute înainte de a vinde un sistem AI în lumina noilor cunoștințe.
5. Asigurarea faptului că sectorul financiar al
UE este capabil să finanțeze redresarea, precum și tranziția ecologică și pe
cea digitală
Accesul la finanțare și stabilitatea pieței financiare sunt mai importante
ca niciodată. Sunt necesare investiții masive în tehnologie și inovare pentru a
realiza tranzițiile verde și digitală de succes, iar 80% din aceste investiții
trebuie să vină din sectorul privat.
Președinția franceză trebuie să se asigure că implementarea standardelor
Basel III în reglementarea prudențială pentru bănci nu crește în mod inutil
cerințele de capital pentru băncile din UE și pentru a menține așa-numitul
„factor de sprijin pentru IMM-uri”, care reduce costul excesiv al creditării
IMM-urilor care decurge din efectul combinat al cerințelor sporite de capital
și al regulilor de lichiditate.
6. Punerea în aplicare a unor cerințe viabile cu
privire la due diligence și guvernanța corporativă durabilă
Obținerea viitorului cadru al UE cu privire la due diligence și dreptul
la o guvernanță corporativă durabilă sunt esențiale pentru a păstra Europa un
loc atractiv pentru investiții și promovarea valorilor europene în întreaga
lume.
Companiile europene se angajează să respecte drepturile omului și înțeleg pe
deplin importanța abordării riscurilor care pot apărea în lanțurile lor de
aprovizionare. Acestea văd valoarea normelor armonizate cu privire la due
diligence pe piața unică, aplicabile și companiilor din țări terțe care
operează în UE. Președinția franceză trebuie să se asigure că aceste reguli
sunt clare, viabile și nu împovărează IMM-urile. Acestea trebuie să se bazeze
mai degrabă pe o obligație de mijloace (cu un safe harbour – port sigur
– pentru companiile care îndeplinesc cerințele) mai degrabă decât pe o
obligație de rezultate și trebuie să se limiteze la furnizorii de prim rang.
Autoritățile publice trebuie să ofere instrumentele de asistență necesare
pentru a accesa informații relevante și de încredere despre lanțurile valorice
și pentru a ajuta companiile să își îndeplinească obligațiile.
Viitoarea inițiativă privind guvernanța corporativă durabilă ar trebui să
fie temeinic justificată și limitată în scop. Cadrul legal actual rămâne în
mare măsură adecvat scopului de a încuraja companiile să integreze sustenabilitatea
în nucleul strategiilor și modelelor lor de afaceri, așa cum s-au angajat să
facă. Nu există o abordare unică pentru a echilibra interesele companiei cu
interesele diferitelor părți interesate. Președinția franceză trebuie să se
asigure că această inițiativă nu dăunează capacității companiilor de a face
afaceri în mod eficient și nu slăbește modelele actuale de guvernanță
corporativă prin estomparea responsabilităților directorilor.
7. Comerțul reglementat și sustenabil este cheia
pentru susținerea redresării economice
Comerțul internațional este important pentru a susține redresarea economică
a Europei. UE ar trebui să rămână un lider mondial în parteneriatul comercial,
promovând comerțul normativ și sustenabil, deschizând în același timp noi
oportunități comerciale și de investiții pentru companiile sale. Acordurile
bilaterale comerciale și de investiții sunt esențiale pentru promovarea
competitivității europene, standardelor și regulilor necesare pentru a asigura
condiții de concurență echitabile. UE trebuie să rămână un partener activ și de
încredere care negociază, încheie și pune în aplicare acorduri comerciale care,
de asemenea, stabilesc standarde înalte de sustenabilitate.
În contextul unor tensiuni în creștere, unilateralism și protecționism, este
mai important ca niciodată ca UE să rămână angajată în fața unei ordini
internaționale multilaterale și bazate pe reguli. Cea de-a 12-a Conferință
Ministerială a OMC, care a fost amânată din cauza pandemiei de COVID și va avea
loc în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie 2021, va fi un test de foc pentru
sistemul comercial multilateral bazat pe reguli.
OMC este fundamentală pentru afacerile europene. Este baza relațiilor UE cu
doi parteneri comerciali majori, SUA și China, precum și cu mulți alți
parteneri importanți din întreaga lume. O a 12-a ședință ministerială reușită a
OMC este necesară pentru a restabili încrederea și eficacitatea în sistem.
Riscul de eșec este mare. Pentru a reuși, vom avea nevoie de pragmatism și
dorință de compromis din partea tuturor membrilor OMC. BusinessEurope dorește
să vadă progres în ceea ce privește adaptarea normelor OMC la nevoile secolului
XXI, de exemplu în domeniul economiei digitale, în ceea ce privește subvențiile
industriale și, în general, în domeniul sustenabilității și face apel la
armonizarea unui plan de lucru care să remedieze deficiențele din sistemul de
soluționare a litigiilor.
BusinessEurope salută inițiativele recente în domeniul politicilor
comerciale și economice externe, cum ar fi instrumentul privind subvențiile
străine și așteaptă cu interes un instrument eficient de combatere a
constrângerii, precum și adoptarea rapidă a Instrumentului privind Achizițiile
Internaționale, menit să consolideze capacitatea UE de a-și proteja interesele
proprii și pe cele ale companiilor sale, creând în același timp noi
oportunități de afaceri prin acorduri bilaterale și multilaterale.
***
BusinessEurope este promotor al creșterii și competitivității la
nivel european, reprezintă companii de pe întreg continentul și promovează
subiectele care au cel mai mare impact asupra performanței acestora. Partener
social recunoscut, vorbește în numele companiilor de toate dimensiunile din 35
de state europene ale căror confederații naționale îi sunt direct afiliate.