Confederația Patronală Concordia sprijină poziția BusinessEurope privind nevoia unui plan de acțiune european în legătură cu deficitul de forță de muncă și de competențe.
CĂTRE UN
PLAN DE ACȚIUNE AL UE ÎN LEGĂTURĂ CU DEFICITUL DE FORȚĂ DE MUNCĂ ȘI DE
COMPETENȚE – Poziția BusinessEurope
În ultimul
deceniu, populația activă a UE a scăzut de la 269 de milioane de persoane în
2012 la 264 de milioane în 2021. Anul trecut, , numărul de persoane angajate cu
vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din UE a ajuns la 193,5 milioane.
Se preconizează
că populația de vârstă activă din UE va continua să scadă în următorii ani și
decenii, cu o pierdere de încă 35 de milioane de persoane până în 2050.
Efectele
îmbătrânirii pe piața forței de muncă, mai exact combinația dintre cohortele de lucrători mai
în vârstă care ies din câmpul muncii, concomitent cu mult mai puțini tineri
care intră reprezintă provocarea demografică foarte serioasă cu care se
confruntă în prezent UE.
Migrația joacă un
rol pozitiv în limitarea decalajului, dar este important să se mărească rata de
ocupare a forței de muncă în rândul migranților. În 2021, rata de ocupare a forței
de muncă în UE în rândul populației în vârstă de muncă a fost semnificativ mai
mare pentru cetățenii UE (74 %), decât pentru cetățenii din afara ei (59,1 %).
Această schimbare
structurală în dinamica populației UE este un aspect care trebuie abordat în
mod energic și responsabil de către Comisia Europeană, guvernele naționale și
partenerii sociali pentru a găsi împreună cele mai bune modalități de a atenua
impactul acesteia asupra piețelor forței de muncă de astăzi, dar și din deceniile următoare.
Ca parte a Anului
european al Competențelor, BusinessEurope, organizația angajatorilor europeni
la care Concordia este afiliată, solicită un plan de acțiune al UE pentru a
aborda problema deficitului de forță de muncă și de competențe.
Un astfel de plan
de acțiune ar trebui să includă următoarele acțiuni-cheie:
1. Reducerea
ratelor de inactivitate în Europa: O prioritate importantă pentru UE și pentru
statele membre este de a progresa către rata de ocupare a forței de muncă la
nivelul UE și la nivel național stabilite în cadrul Planului de acțiune privind
Pilonul european al drepturilor sociale. Ar fi binevenit sprijinul Comisiei
Europene pentru îmbunătățirea colaborării dintre Rețeaua Agențiilor naționale
pentru ocuparea forței de muncă (PES Network) și serviciile private de ocupare
din întreaga Europă, cât și dintre serviciile de ocupare și serviciile sociale.
Specificitățile și practicile naționale ar trebui să fie întotdeauna luate în
considerare atunci când se propun potențiale direcții de acțiune.
2. Reforme
în domeniul educației și formării pentru o actualizare eficientă și în timp
util a curriculei: este necesară o inițiativă a UE pentru a sprijini statele
membre în procesul de reformă care vizează accelerarea actualizării programelor de studii și a calificărilor în
lumina noilor tipuri de locuri de muncă aflate în continuă schimbare, în
special în contextul dublei tranziții ecologice și digitale.
Comisia a
anunțat dezvoltarea de academii de competențe pentru sectoarele tehnologiilor verzi,
ca parte a Actului său privind industria net zero. Fără coordonare, acest lucru
riscă să interfereze cu diversele abordări naționale ale guvernelor și/sau ale partenerilor sociali.
Prin urmare, este esențial ca UE și guvernele naționale să actualizeze
programele de formare pentru ca ele să fie bine aliniate între sectoare și
pentru a se asigura că acestea se completează reciproc și nu se dedublează.
3. Îmbunătățirea
recunoașterii competențelor și calificărilor pentru profesiile nereglementate
într-un mod care să respecte sfera de competență națională: În prezent, Comisia
lucrează la îmbunătățirea recunoașterii calificărilor resortisanților țărilor
terțe în UE, ceea ce reprezintă un obiectiv de încurajat. Cu toate acestea,
pentru a putea face progrese pentru aceștia, este nevoie în primul rând de o
inițiativă a UE care să îmbunătățească recunoașterea competențelor și
calificărilor în Europa în general. Statele membre ar trebui să joace un
rol-cheie în acest sens, deoarece recunoașterea calificărilor este în primul și
în primul rând de competența lor. Realizarea interoperabilității
transfrontaliere dintre abordările și instrumentele naționale de recunoaștere
va fi crucială pentru a îmbunătăți rolul pe care mobilitatea forței de muncă îl
poate juca pentru a atenua deficitul de forță de muncă și de competențe.
4. Îmbunătățirea
recunoașterii competențelor și a calificărilor pentru profesii reglementate: abordarea
pieței unice – Comisia are posibilitatea de a introduce cadre comune de referință
în materie de formare pentru profesiile reglementate în cadrul Directivei
privind recunoașterea calificărilor profesionale 2005/36/CE. Este important să
se întrebuințeze mai bine această posibilitate în viitor. Comisia, împreună cu
statele membre și partenerii sociali, ar trebui să identifice o serie de
profesii reglementate prioritare, în care lipsurile sunt cele mai mari, pentru
a putea mobiliza piața unică în a sprijini mobilitatea lucrătorilor în acele
profesii cu grad mare de solicitare.
5. Educația
antreprenorială: Anul european al Competențelor este momentul perfect pentru a
face bilanțul acțiunilor întreprinse în ultimii ani la nivel european și
național pentru a promova educația antreprenorială. Este necesară o strategie europeană
pentru educația antreprenorială care să
acopere toate nivelurile sistemului educațional. Ar fi vorba despre conectarea
la nivelul UE a strategiilor naționale, regionale și locale existente, precum
și rețelele de competențe antreprenoriale pentru a sprijini antreprenorii în
devenire. Centrele de inovare în afaceri și ecosistemele de start-up trebuie să
fie modelate în paralel, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate din punct
de vedere economic.
6. Îmbunătățirea
coordonării la nivelul UE a listelor de ocupații deficitare: Listele de
ocupații deficitare reprezintă un instrument esențial pe piața muncii pentru a
asigura o bună corespondență între migrația din țările terțe și nevoile
neacoperite ale UE pe piața muncii. UE și statele membre ar trebui să
colaboreze pentru a îmbunătăți elaborarea și utilizarea listelor de ocupații
deficitare. Statele membre ar putea să învețe unele de la altele cum să
colecteze în mod eficient datele și să își actualizeze periodic listele, ținând
seama de informațiile primite de la angajatori.
7. Necesitatea
dovezilor privind absența forței de muncă pe piața internă: acestea joacă un rol important pentru a
asigura acceptarea politică a migrației din țări terțe, în special ținând cont
și de necesitatea îmbunătățirii nivelului de participare la piața muncii a
părților inactive din societățile europene. Comisia și statele membre ar fi necesar
să să exploreze o nouă abordare a rolului acestor dovezi de la Agențiile pentru
Ocupare . Aceasta include îmbunătățirea coordonării și a oportunităților de
învățare reciprocă între statele membre pentru a asigura o abordare uniformă a obligației
obținerii dovezilor privind oferta de forță de muncă pe piață în întreaga Uniune.
În calitate de angajatori, considerăm că este esențial ca aceste procese de
obținere a dovezilor să nu stânjenească în mod excesiv angajatorii să recruteze
lucrătorii calificați de care au nevoie.