-
Cel mai important factor pentru care IMM-urile se
digitalizează mai greu este mentalitatea
unor antreprenori care cred
că vor pierde controlul dacă pun strategia de transformare digitală în mâna unei companii din IT -
Al doilea ţine de lipsa forţei de muncă care să facă
digitalizarea şi al treilea factor este
bugetul redus.
IMM-urile adoptă mai
greu soluţiile tehnologice şi multe nu au o strategie clară de digitalizare a
businessului, este de părere Dragoş Căţoiu, head of go to market la compania
multinaţională din IT NTT Data. Invitat la emisiunea Industrii Inteligente, o serie
de dezbateri iniţiată de Confederaţia Patronală Concordia şi suţinută de BCR şi
ZF, Căţoiu a vorbit despre adopţia de soluţii IT din partea IMM-urilor, dar şi
despre nivelul de digitalizare din domeniul public sau problema lipsei de forţă
de muncă din industrie.
„Observăm o adopţie
mai lentă a tehnologiei în sectorul privat, reprezentat de IMM-uri. Chiar dacă
şi aici au fost făcuţi paşi importanţi, probabil că există încă anumite aspecte
blocante care nu au deschis uşa larg către această transformare“, spune Dragoş
Căţoiu şi explică: „Unu şi cel mai important factor cred că este mentalitatea
unor antreprenori – aceea că în momentul în care îşi pun businessul pe mâna
unei companii de IT care să implementeze această strategie de transformare
digitală, pierd controlul. Un al doilea aspect este legat de forţa de muncă
calificată care ar trebui să participe la această transformare digitală şi nu
în ultimul rând, bugetele care de multe ori pun sub presiune o companie care
vrea să-şi implementeze o soluţie de tip IT.“
Cu toate acestea, o
companie cu greu se mai păstrează competitivă fără soluţii tehnologice în
producţie. De exemplu, mai spune Dragoş Căţoiu, sunt companii mari care au
definit şi început să execute strategia de digitalizare de câţiva ani, iar acum
folosesc soluţii din România pentru filialele locale.
„Sunt companii care au
început această transformare digitală acum mulţi ani. Au o strategie bine
definită, dar în principal sunt cele din rândul companiilor foarte mari. Sunt
companii globale care au această strategie implementată de la nivel de grup şi acum
fac un roll-out şi în sucursalele din România. Âsta nu este un lucru rău. Este
un lucru foarte bun, pentru că foarte multe dintre procesele care au trebuit
acoperite de soluţii IT în România au fost implementate de consultanţi sau de
oameni de IT din România. Deci ăsta a fost un lucru bun pentru piaţa IT din
România.“
Întrebat dacă se mai
poate discuta în viitor de companii sau domenii puternice, care să nu
folosească soluţii tehnologice, Dragoş Căţoiu spune că ERP, enterprise resource
planning, se pretează la fiecare domeniu şi de exemplu companii care încă
folosesc planificarea pe hârtie nu vor mai fi competitive în câţiva ani.
„Sunt foarte multe
companii care nu utilizează un sistem de tip ERP şi folosesc tradiţionalul
Excel, o planificare pe hârtie, lucruri care din punctul nostru de vedere nu
vor mai putea fi competitive în următorii ani, indiferent de cât de specializat
eşti pe nişa ta de activitate. Eu nu cred că mai sunt domenii care nu sunt
pretabile zonei de ERP. Acum depinde foarte mult în ce segment de soluţie te
încadrezi sau ce fel de soluţie de tip ERP ţi se potriveşte“.
Ce a mai spus Dragoş Căţoiu la Industrii Inteligente:
Încercăm să construim împreună cu clientul o strategie de transformare digitală şi încercăm ulterior să-i mapăm soluţii potrivite. Din această categorie vorbim de soluţii de tip ERP, avem un portofoliu, suntem cel mai mare partener SAP în piaţa din România.
Un produs care este dedicat companiilor mici şi mijlocii din segmentul companiilor care activează în zona de producţie discretă se numeşte Clarvision şi avem o cotă de piaţă destul de bună în zona de producţie discretă. Zona de producţie discretă înseamnă acele companii pentru care producţia poate fi, să zicem, spartă. Procesul de producţie poate fi spart în mai multe componente.
Cred că în ultimii 20 de ani România a înregistrat o evoluţie semnificativă atât în ceea ce înseamnă creşterea productivităţii, cât şi ceea ce înseamnă zona de investiţii private, atragerea de fonduri europene. Încă mai avem mult de lucru pentru a ajunge la un nivel care să ne permită să spunem că avem, să zicem, o ţară tehnologizată sau un nivel de industrii inteligente adecvat.
Totuşi, suntem încă în spate din punctul de vedere al productivităţii, în spatele unor ţări cum ar fi Cehia, Polonia, Ungaria şi, pe unele segmente, chiar Bulgaria, în virtutea implicării tehnologiei segmentului IT în această dezvoltare economică şi reindustrializare pe care o recomandă şi raportul Draghi. Cred că România mai are foarte mulţi paşi de făcut în ceea ce înseamnă, de exemplu, adopţia tehnologiei în segmentul public.
Au început deja programele acestea de învăţământ dual, în care se investeşte foarte mult în parteneriat public-privat. Cred că trebuie să continue. De exemplu, putem să luăm în calcul exemplul Germaniei prin şcolile de ucenicie, în care în ultimii 3 ani cred că 1,3 milioane de oameni au fost perfecţionaţi şi educaţi pe diferite zone tehnologice.
Mesajul pentru antreprenori ar fi să încerce să aibă o abordare, să aibă o abordare de strategie de transformare digitală şi să îşi găsească un partener tehnologic cu care să înceapă să lucreze cât mai rapid la această transformare digitală, pentru că, indiferent de cât de specializat eşti pe nişa ta, pe nişa în care activezi, ciclurile tehnologice astăzi sunt foarte scurte şi dacă ai ratat un ciclu tehnologic, pierzi foarte mult din competitivitate.