Adoptarea inteligenței artificiale în Europa Centrală și de Est nu mai este o ipoteză, ci o realitate emergentă. În cadrul proiectului Hope4AI, analiza transnațională pentru România și Ungaria confirmă un mesaj clar: provocările majore nu sunt de natură tehnologică, ci țin de competențe, capacitate organizațională, guvernanță și dialog social.
În ambele țări, nivelul de adopție AI rămâne sub media UE, iar impactul asupra muncii este mai degrabă unul de transformare graduală a sarcinilor decât de înlocuire masivă a locurilor de muncă. În acest context, politicile publice trebuie să își schimbe focalizarea de la promovarea tehnologiei către construirea condițiilor necesare utilizării sale eficiente: dezvoltarea competențelor, infrastructură de date solidă, capacitate instituțională și mecanisme de monitorizare a impactului asupra pieței muncii.
Un element central al acestor recomandări este rolul dialogului social, care trebuie să devină un pilon al guvernanței AI, nu doar un instrument consultativ. În paralel, sprijinul dedicat IMM-urilor și sectoarelor expuse la automatizare, precum și investițiile în reskilling și upskilling, sunt esențiale pentru a asigura o tranziție echitabilă și sustenabilă.
În esență, concluzia Hope4AI este una convergentă: succesul implementării AI depinde de capacitatea actorilor, guverne, companii și lucrători, de a acționa coordonat, pe baza încrederii, a responsabilității comune și a unei viziuni pe termen lung asupra transformării muncii.
