Radu Burnete: Dacă încercăm să facem toate industriile strategice, în final niciuna nu va fi strategică

♦ Strategiile generale, fără obiective clare, măsurabile pe parcurs rămân în final tone de maculatură, ineficiente în practică ♦ Noua strategie industrială a Românei nu delimitează clar unde ar trebui să ne concentrăm mai mult resursele. „Partea de analiză e bine făcută, dar la strategie este totul general. Ne temem să alegem câteva industrii“.

Noua strategie industrială a Româ­niei reprezintă un reper impor­tant în gestionarea provocărilor multiple legate de competiti­vitate şi modernizare marcate de dubla tranziţie, verde şi digitală. Este, cu toate acestea, prea generală şi nu indică concret nişte sectoare în care ar trebui să se concentreze mai multe resurse pentru a deveni adevărate vârfuri de lance, este una dintre concluziile emisiunii Industrii Inteligente, care l-a avut invitat pe Radu Burnete, directorul executiv al Confede­ra­ţiei Patronale Concordia.

„Partea de analiză din Strategia Industrială a României 2023-2027 este destul de bine fă­cu­tă, am regăsit multe dintre concluziile propriilor noastre analize, dar în partea de strategie efec­tivă, deşi liniile mari sunt corecte, lipsesc două lucruri: zona concretă, adică strategia rămâne la un nivel foarte general, şi faptul că există o greutate în a arăta care sunt industriile în care ar trebui să se concentreze resurse mai multe pentru a deveni vârfuri de lance. Acest lucru face ca strategia să fie un pic ineficientă. Ne temem să alegem câteva industrii în care să punem mai mulţi cărbuni. Dacă nu există o concentrare pe anumite zone economice, în final nicio industrie nu va fi strategică“, a spus Radu Burnete.

De altfel, potrivit reprezentanţilor Confede­ra­ţiei Patronale Concordia, organizaţie care aduce împreună aproape 2.200 de firme cu capital românesc şi străin deopotrivă, cu peste 330.000 de angajaţi, problemele pe care econo­mia românească le întâmpină în legătură cu ino­varea, adopţia tehnologică, capacitatea scăzută de producţie, productivitatea şi costul muncii, lipsa de abilităţi, decalajele regionale sau lipsa de predictibilitate fiscală sunt printre elementele care vor influenţa decisiv evoluţia economiei româneşti în următorii ani.

În acest context, o claritate în politica economică a statului este esenţială pentru asigurarea unui climat de afaceri orientat către creşterea valorii adăugate, inclusiv în industrie, şi care să favorizeze inovarea şi progresul tehnologic.

„Petrochimia este un exemplu folosit în strategie ca fiind un sector ce ar putea genera va­loare adăugată mare, dar totul rămâne la stadiul de sugestie fină. Dacă s-ar spune că petrochimia este o direcţie, am putea să tragem şi nişte concluzii. Asta înseamnă că facem anumite lucruri cu gazul din Marea Neagră. De exemplu, îl scoatem de acolo şi îl folosim în petrochimie, nu ca să ne încălzim. Dar dacă nu dai o direcţie clară, toate aceste lucruri rămân în aer“, a mai spus Radu Burnete în cadrul emisiunii Industrii Inteligente, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

Directorul Concordia vede producţia de mi­cro­cipuri, dar şi cea legată de tehnologiile verzi, ca fiind industrii cu un potenţial ridicat de dez­vol­tare în România. „Este clar că Europa încear­că să devină autonomă strategic în producţia de microcipuri. În acest context, în stra­tegie ar fi bine ca lucrurile să nu rămână în zona de generalităţi. Este adevărat că România nu poate să producă microcipuri la nivelul Taiwanului sau al Coreei, dar dacă ne uităm atent la lanţul ăsta, România poate că ar pu­tea produce anumite tipuri de microci­puri. Avem industrie auto, avem şi vreo 600 de milioane de euro în PNRR pentru astfel de proiecte“.

Legat de tema energiei, directorul executiv al Concordia apreciază ca un minus al noii stra­tegii industriale este faptul că direcţia energetică nu este cuplată cu alte strategii existente deja în domeniu.

„Strategia energetică şi strategia industrială ar fi trebuit gândite împreună, pentru că atunci când faci o strategie energetică, trebuie să-ţi spui următoarele întrebări: ce fel de energie produci, pentru ce industrii şi unde vor fi localizate indus­triile respective, pentru că degeaba faci nişte ca­pacităţi mari de producţie la Dunăre, de exem­plu, şi tu ai cei mai mari consumatori în Arad, şi trebuie să transporţi energia 1.000 de kilometri. Aici cred că este un mare minus al acestei stra­tegii, faptul că nu este cuplată cu celelalte stra­tegii energetice pe care le avem“.

Potrivit lui Radu Burnete, mai mult de 80% din măsurile prezente în cadrul noii strategii in­dus­triale iau în calcul finanţarea din bani euro­peni - fie prin Fondul de modernizare, fie prin Fondul de tranziţie justă, fie prin PNRR, un lucru pozitiv, pentru că există o anumită sincro­nizare cu politicile europene, dar care ridică şi un mare semn de întrebare în legătură cu ce se va întâmpla cu investiţiile realizate după 2028, atunci când România nu va mai fi un beneficiar net atât de mare de fonduri.

„Ne apropiem de media UE ca şi PIB/capita şi uităm că fondurile acestea merg către cele mai sărace regiuni ale Europei. Şi atunci mă întreb dacă nu cumva construim o strategie industrială care e mult prea dependentă în clipa de faţă de resursele venite din fonduri europene. Nu cred că-i rău. Prosibil să fie un ultim tren prin care noi trebuie să folosim foarte bine fondurile astea din PNRR şi din cadrul financiar obişnuit, dar aici cred că era important de gândit cum folosim banii ăştia, şi dacă avem ce să punem în loc după aceea. Dacă nu, riscăm să impulsionăm nişte industrii şi după aia să le tragem la mal“.

De altfel, directorul Concordia apreciază că strategia realizată de Guvern pare mai repede rezultatul unei obligaţii pe care România a simţit nevoia să o bifeze, un exerciţiu de sus în jos, decât un exerciţiu venit de jos, din încercarea unei administraţii de a răspunde unor întrebări şi de a-şi croi nişte poteci pe care să le exploreze.

Alinierea strategiei cu politicile Uniunii Europene şi prioritizarea subsectoarelor sau a sectoarelor prioritare, reprezintă recomandări pe care reprezentanţii organizaţiei Concordia le-au consemnat într-un document care urmează să fie completat cu analize sectoriale, inclusiv pentru sectoare industriale cu potenţial de dezvoltare, considerând că abordările sectoriale, croite în funcţie de specific şi pieţe, pot genera un impact mai mare.

„Vedem destul de puţină reflexie în sensul ăsta, să te cuplezi nu la nişte fonduri care sunt acolo şi pe care vrei să le cheltui, un lucru care este lăudabil, dar lipsa de direcţie a acestei strategii şi de aliniere cu obiectivele europene vine şi din eroarea parţială pe care a făcut-o guvernul, că nu a reflectat suficient la direcţia europeană la care să se conecteze, s-a uitat doar la ce bani sunt alocaţi pentru a putea trage din ei. Apoi, trebuie să existe o detaliere pe sub-sectoare. Dacă această detaliere  lipseşte, în final strategia devine nefuncţională. Dacă ea rămâne mereu doar la modul general, noi nu putem contribui la realizarea ei“, spune  Radu Burnete.

El consideră că strategia ar trebui să conţină nişte linii de acţiune care să fie foarte specifice şi foarte clare. În plus trebuie să existe şi câteva lucruri măsurabile în timp, pentru a vedea în 2-3 ani, care este impactul măsurilor luate.

„Ar fi păcat ca după 7 ani de implementare sau pe cât se întinde o strategie industrială, abia la final să tragem linie, să vedem dacă a funcţionat sau nu. Trebuie să-ţi construieşti butoane, ca pe parcurs să ajustezi, pentru că viaţa e complicată Şi guvernul ne face pe noi să operăm într-un mediu impredictibil, dar şi ei operează într-un mediu impredictibil şi trebuie să-ţi laşi loc de ajustare“.

O altă problemă adusă în discuţie de Radu Burnete se referă la deficitul de forţă de muncă calificată, problemă care există de altfel la nivelul întregii Europe, nu doar în România.

„Este primul lucru pe care considerăm, împreună cu sindicatele şi patronatele europene, că trebuie rezolvat - această creştere a calităţii forţei de muncă. Şi aici trebuie să fii foarte concret în legătură cu ce nevoi ai. Începem să înţelegem ce fel de oameni ne trebuie ca să facem producţie farmaceutică în România, de exemplu. Concret, pe orice industrie pe care o identificăm, în special dacă e mai sus în lanţul de valoare, sunt destul de sigur că cel puţin acum, dacă ne ne uităm, o să concluzionăm că nu avem oamenii ăştia. Nu-i avem nici pe cei de la nivelul mediu care trebuie să opereze fabrica, nu-i avem nici pe cei care trebuie să lucreze în cercetare şi dezvoltare sau nu-i avem pe toţi. Şi atunci, pe pe zona asta a forţei de muncă, strict vorbind despre despre această strategie, şi revenind în concret, îi putem permite şi Ministerului Educaţiei să ia nişte măsuri pentru a rezolva această nevoie“.

Concluzionând, directorul Concordia spune că analiza de la care pleacă strategia industrială este bine fundamentată, iar concluziile la care ajunge acest proiect reprezintă în mare parte şi concluziile organizaţiei, dar ar trebui ca documentul să conţină iniţiative mult mai concrete.

„Ne-am dori ca acest document să devină mai concret şi mai acţionabil, poate inclusiv printr-un proces de consultare cu organizaţiile reprezentative din ţară, inclusiv cu Concordia. Cred că dacă începem să stăm de vorbă, şi probabil doar după 2025 va fi posibil, îl putem rafina un pic şi ne putem apuca de treabă“.