REZUMAT EXECUTIV
Creșterea economică în Europa este estimată să rămână modestă pe parcursul perioadei de prognoză. Estimăm o creștere a PIB-ului UE de 1,2% în 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de prognoza noastră din toamna anului 2025. În zona euro, creșterea economică este așteptată să ajungă la 1,0%, cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea anterioară. Pentru 2027 este anticipată o ușoară îmbunătățire, cu o creștere de 1,4% în UE și de 1,2% în zona euro. Perspectivele rămân afectate de tensiunile geopolitice ridicate din Orientul Mijlociu, de creșterea prețurilor la energie, de dinamica modestă a investițiilor și de incertitudinile persistente privind comerțul global.
După o perioadă de temperare între finalul anului 2024 și începutul anului 2026, presiunile inflaționiste au reapărut. Prețurile de consum au început să accelereze din nou începând cu luna martie 2026, în principal pe fondul escaladării crizei din Orientul Mijlociu și al creșterii costurilor cu energia. Inflația este estimată acum la o medie de aproximativ 2,8% atât în UE, cât și în zona euro în 2026, urmând să se modereze din nou în 2027. Această evoluție reprezintă o preocupare majoră pentru membrii BusinessEurope. Toți respondenții semnalează îngrijorări legate de inflație, iar aproximativ 40% se declară foarte îngrijorați.
Încrederea mediului de afaceri s-a deteriorat semnificativ, pe fondul instabilității geopolitice, al creșterii costurilor și al poverii de reglementare persistente. Majoritatea membrilor BusinessEurope raportează o înrăutățire a climatului de afaceri comparativ cu situația de acum șase luni: 62% dintre respondenți indică o deteriorare în industrie, iar aproximativ jumătate semnalează același lucru pentru sectorul serviciilor. În ciuda contextului tot mai dificil, intențiile de investiții au rămas relativ reziliente. La data-limită a sondajului, finalul lunii aprilie 2026, niciun membru nu anticipa o scădere a investițiilor în următoarele șase luni. Cei mai mulți se așteptau la menținerea nivelului investițiilor, 61% anticipând stagnarea investițiilor în industrie și 55% în servicii, în timp ce restul respondenților preconizau o creștere. Totuși, deteriorarea climatului de afaceri subliniază urgența unor măsuri.
Piața muncii este așteptată să rămână relativ rezilientă, în pofida contextului economic mai slab. Rata șomajului ar trebui să se mențină aproape de minime istorice, în timp ce ocuparea forței de muncă va continua să crească, dar într-un ritm mai moderat. Cu toate acestea, reapariția presiunilor inflaționiste ar putea tempera consumul gospodăriilor. Pe termen mediu, digitalizarea și adoptarea inteligenței artificiale de către companii ar putea susține creșterea productivității muncii, deși amploarea acestor câștiguri rămâne incertă.
Finanțele publice continuă să fie supuse unor presiuni în creștere. Deficitele guvernamentale sunt estimate să ajungă la 3,5% din PIB în UE și la 3,4% în zona euro în 2026, în timp ce nivelurile medii ale datoriei publice sunt așteptate să crească la 84,2% și, respectiv, 89,2% din PIB. În mai multe țări, dinamica datoriei generează preocupări tot mai mari privind sustenabilitatea fiscală.
Comerțul este estimat să ofere doar un sprijin limitat creșterii economice. În pofida semnării recente a unor noi acorduri comerciale, creșterea exporturilor UE este prognozată să rămână modestă – la 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027 – fiind limitată de problemele de competitivitate, tarife, incertitudinea globală persistentă și efectele întârziate ale aprecierii euro. Importurile sunt estimate să crească mai rapid decât exporturile, ceea ce va conduce la o contribuție negativă a exporturilor nete. Susținute de o cerere internă relativ rezilientă, importurile ar urma să crească cu 2,4% în 2026 și cu 2,1% în 2027.
Balanța riscurilor rămâne înclinată în sens negativ. Estimările noastre s-ar putea dovedi ușor optimiste, având în vedere că data-limită a prognozei a coincis cu primele etape ale crizei din Orientul Mijlociu și a inclus ipoteza unei soluționări relativ rapide a blocadei strâmtorii. Pe măsură ce perturbările au persistat, au crescut riscurile unei inflații mai ridicate, ale unor investiții mai slabe și ale unei încetiniri mai pronunțate a activității economice. Evoluția inflației ar putea varia în funcție de rapiditatea cu care perturbările traficului prin Strâmtoarea Hormuz vor fi atenuate prin acordul aflat în curs de conturare.
Citește analiza completă în raportul BusinessEurope Economic Outlook Spring 2026:
