Opinie Adelina Dabu, Director afaceri europene și internaționale Confederația Patronală Concordia și membră a Grupului Angajatorilor din CESE, publicată pe economedia.ro.
António Costa, președintele Consiliului European, a stat zilele trecute de vorbă la București cu președintele Nicușor Dan și a spus, fără ocolișuri, că următorul buget multi-anual va trebui să permită Europei să își consolideze apărarea, securitatea, să își dezvolte competitivitatea și inovarea și să construiască o reziliență strategică, fără ca acest lucru să afecteze politicile tradiționale ale Uniunii, în special coeziunea și agricultura.
E genul de declarație care, citită în fugă, sună a ambiție. În realitate, este o schimbare de direcție și suntem deja la linia de start a unei competiții pentru care România nu s-a antrenat încă suficient.
Cu o logică complet nouă determinată în mare parte de noul context geopolitic, unde logica cooperării a fost înlocuită de logica competiției, noul cadru financiar pune două direcții:
- Nu putem crea campioni europeni fără să premiem excelența.
- Putem atinge obiectivele macro ale Uniunii doar dacă le cascadăm, top down. Lecțiile anterioare ale coeziunii ne-au arătat că altfel, rezultatul este peticit; se vede inclusiv în România.
Și ambele obiective sunt în principiu corecte dacă le abordezi în raport cu potențialul, în timp ce nimeni nu este dispus să plătească mai mult, deși probleme sunt mai multe și este, în principiu, mai ieftin să le rezolvăm împreună.
Cu această schimbare de direcție, de la bife pe proiecte, indicatori și absorbție, la excelență și planificare strategică, acordul politic dintre capitale pe care îl caută Costa, oricât de necesar, rezolvă doar o parte din miză.
Cealaltă parte — cea care va decide, de fapt, este ce economie vom avea în 2034 în urma competiției pentru cele aproape 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe, și a investiției celor 60 de miliarde de euro pe care România le-ar primi prin Planul Național și Regional de Parteneriat.
Ce nu am auzit încă
Președintele Dan a poziționat corect miza pentru România: „un buget al UE ambițios”, cu „sume consistente pentru coeziune și agricultură”, pe modelul deja consacrat, și a insistat pe pilonul competitivității — pe nevoia ca firme din state „mai puțin dezvoltate”, cum e România, să aibă acces real la fondurile de competitivitate. În practică, un tratament favorabil pentru consorțiile transnaționale care vin spre Est, mecanismele de monitorizare a concentrării geografice, un acces mai facil pentru IMM-uri. Accesul formal la fond nu înseamnă, însă, acces efectiv la finanțare, dacă firmele românești nu au portofoliul de proiecte, parteneri și capacitatea de aplicare și cofinanțare cu care să intre în competiție cu marile companii și consorții europene.
Dar odată încheiate negocierile, cu tot cu tratament preferențial pe care l-am putea obține, miza reală este cum vom depăși instinctul alocărilor. Acesta nu va mai funcționa în cadrul 2028-2034, în care cea mai mare parte a fondurilor se va câștiga prin proiecte mature, consorții solide și capacitate de cofinanțare pregătită din timp, nu prin deschidere de apeluri naționale la care va aplica și câștiga cineva.
Riscul real este să ne mulțumim cu cele 60 de milioane de euro teoretice din alocare directă și să ratăm competiția pentru capitalul care merge în mediul privat și va determina cine construiește următoarea generație de industrii europene, cine se conectează la noile lanțuri de aprovizionare și va asigura securitatea economică a României și a Europei. Cine va fi, în 2034, o economie relevantă și cine rămâne, în continuare, la finalul lanțurilor europene de aprovizionare, cu valoare adăugată mică.
Așadar, chiar înainte ca negocierile să se fi terminat, miza pentru România este să depășim narațiunea despre ce alocare primim și să începem să discutăm serios despre ce economie ne dorim și ce portofoliu de proiecte pregătim ca să construim această economie. Care sunt atuurile României pe cei patru piloni ai Fondului European pentru Competitivitate:
- Tranziție curată și decarbonizare industrială,
- Sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie,
- Leadership digital,
- Reziliență, securitate, apărare,
…și cum le fructificăm într-un context european și global extrem de competitiv.
Photo by Jani Kaasinen on Unsplash
